Programul celor 100. Salvatorul Hidroelectrica, proiect care bate platforma lui Cioloș

Liderii Alianței Liberalilor și Democraților, Călin Popescu-Tăriceanu și Daniel Constantin, alături senatorii Varujan Vosganian și Daniel Barbu, fostul secretar de stat din cadrul Ministerului Energiei Cătălin Beciu și avocatul Remus Borza au prezentat astăzi, programul economic pe care ALDE îl propune românilor: „România a 7-a putere economică a Europei”. Lansarea programului economic al ALDE a avut loc la Athenee Palace Hilton București, în prezența mai multor politicieni, oameni de afaceri și reprezentanți ai mass-media.

România nu e o țară săracă!

Ideile principale ale programului „România a 7-a putere economică a Europei” au fost prezentate de către senatorul Varujan Vosganian, care a explicat cele trei principii fundamentale care au stat la baza realizării programului economic: „Primul. Identificarea tuturor resurselor pe care le are România. România nu e o ţară săracă. România are multe resurse, care fie sunt neglijate, fie sunt irosite, fie sunt canalizate pe o direcţie greşită, fie sunt victimele unei decizii politice crispate şi ale unei voinţe politice vlăguite sau care, înainte de a face un pas înainte, se uită întâi în spate să vadă ce zic alţii.

Al doilea pas este utilizarea eficientă a resurselor, pornind de la proiecte ambiţioase, curajoase şi care se bazează pe încrederea dintre autoritatea centrală şi locală, partenerul economic şi populaţie. Noi propunem aici un program amplu de investiţii pe care o să vi-l prezint pe scurt.

Al treilea pas, este să poată mări potenţialul economic şi performanţa economică pe o viziune pe termen lung, deci în slujba tinerei generaţii. La urma urmei, tânăra generaţie e finalitatea acestui plan. Tânăra generaţie cu oportunităţi, cu spirit antreprenorial şi cu încrederea în locurile în care ea s-a născut şi s-a educat”.

Program amplu de investiții

Programul nostru are un concept central şi anume Programul celor 100  de miliarde de euro. E un proiect investiţional amplu şi care utilizează pârghiile economice ale statului în relaţie cu mediul de afaceri şi cu populaţia României. El se bazează pe 6% din PIB, anual, pentru investiţii. Se bazează pe absorbţia integrală a fondurilor europene dedicate investiţiilor şi competitivităţii. Se bazează apoi pe o filosofie nouă a ajutorului de stat, care în relaţia cu UE e permisă într-un plafon de două miliarde de euro în patru ani, dar pe care noi sperăm să îl majorăm. Acum am lăsat doar două miliarde de euro, pentru că nu vrem să facem promisiuni. Acolo ... nu depinde numai de noi. E vorba apoi despre investiţii făcute de companiile de stat. Situaţia actuală, în care companiile energetice au peste un miliard de euro care dormitează în bănci, în timp ce intensitatea energetică e cea mai mare din Europa, nu poate fi permis. (...)

Sunt convins că populaţia va reacţiona favorabil, pentru că titlurile de stat sunt garantate. Titlurile de stat vor avea o dobândă mai mare decât dobânda bancară care este azi, vor fi tranzacţionabile la bursă şi, în acest fel, vor deveni un plasament util pentru o naţiune care are sume importante de bani neutilizate. Dar atenţie. Spre deosebire de alte idei care circulă în dezbaterea publică, acest fond nu crează un nou sistem de stat. El nu finanţează companii de stat. El nu intră pe deficit, pentru că intră în minoritar în afaceri, exact ca ajutorul de stat, numai că ajutorul de stat se dă şi nu se mai întoarce, fondul intră prin participaţie la proiecte de investiţii şi, la un moment dat, când compania intră pe o linie de plutire se retrage, punând acţiunile pe bursă sau prin vânzare directă şi le reorientează către alte companii.

Portofoliul AAAS, listat la bursă

Avem de asemenea unproiect ambiţios, pe care îl avem începând din 2013 privind conservarea acţiunilor de la Autoritatea de Administrare a Activelor Statului şi crearea unui fond de investiţii listat la bursă, pornind de la portofoliul pe care îl are AAAS. De asemenea, CEC-ul, Eximbank-ul, fondurile de garantare şi de contragarantare, toate instituţiile bancare şi nonbancare ale statului, vor fi de asemenea puse în slujba dezvoltării. (…)

Un alt lucru care nouă ni se pare fundamental este susţinerea start-up-urilor. Există economii în lume care s-au dezvoltat, mai ales în ţări care au început ... cum este Israelul, care s-au dezvoltat pe start-up-uri. Trebuie să dăm încredere tinerei generaţii, trebuie să o educăm încă de pe băncile şcolii înspre şi despre spiritul antreprenorial şi să îi oferim această şansă. Veţi găsi mai mule măsuri care se referă la prima afacere, pornind de la ajutoare de stat într-un plafon pe care noi l-am indicat acolo la 200 de mii de lei şi care se derulează prin Ministerul Economiei, până la programe speciale prin instituţiile financiare ale statului. Lor li se adresează şi un anumit caiet, pe care l-am elaborat şi în care ei vor găsi toate reglementările pe care trebuie să le respecte şi pe care trebuie să le primească, ca să nu fie sancţionaţi în vreun fel”.

Călin Popescu Tăriceanu, întrebare pentru Cioloș

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a comparat creșterea economică din mandatul său cu aceea din mandatul lui Dacian Cioloș. ”Unde sunt astăzi banii din creșterea economică? Avem 6% creștere economică. Unde sunt banii domnule Cioloș, domnule Iohannis? Unde sunt banii?”, a întrebat retoric Tăriceanu?

Liderul ALDE a adăugat:”Vrem ca programul nostru economic să se distingă de cel al competitorilor noștri prin onestitate, seriozitate și sinceritate. Sigur că este esențial ca orice politică publică pe care o facem și politica economică să fie în final în slujba cetățeanului. Să aducă o creștere a veniturilor, a calității vieții din toate punctele de vedere. De aceea ne-am hotărât să ne axăm pe elemente puternice care să dea încredere oamenilor că acest program al nostru este unul viabil. Vrem să se înțeleagă bine pentru toată lumea că fără ALDE și din punct de vedere politic, dar și din punct de vedere economic, nu va putea economia românească să meargă bine pentru că suntem obligați să funcționăm ca un fel de busolă. Să aliniem un pic economia românească care, la fel ca și întreaga țară merge ca o navă în funcție de cum bate vântul.(...) Altfel, demagogie și populism cât cuprinde”.

Ministerul Repatrierii Românilor

Așadar, am să mă refer la patru elemente pe care le consider importante pentru ceea ce vrem noi să facem în continuare. Creșterea economică pe care vrem noi să o asigurăm se va putea realiza numai în contextul în care va exista disponibilitate de forță de muncă pe piața muncii în România. În momentul de față, există în pofida cifrei de șomaj pe care ați văzut-o, o criză de mână de lucru. De ce această criză? Nu pentru că nu ar exista oameni mai bine sau mai puțin calificați, ci pentru că România a devenit principala țară de emigrație din Europa. Peste două milioane de români au plecat să-și caude de lucru în străinătate. Vreau să vă spun în acest context că sunt mult mai preocupat de ce facem cu posibilitatea aducerii înapoi în țară a unor români care să lucreze, decât cum absorbim emigranți din Orientul Mijlociu în România. Mă interesează mai mult cum am putea printr-un program coerent să aducem înapoi în România 500 de mii de oameni care să ocupe locurile de muncă care sunt necesare a fi acoperite. (…)

În aces sens, propunerea noastră va fi să creem un Minister al Repatrierii Românilor. Nu un departament pentru diasporă, care se ocupă cu diverse programe pentru cei care locuiesc în străinătate. Este foarte necesară această componentă, dar mai important este cum reușim să ne aducem românii înapoi și să le oferim condiții pentru a veni înapoi. Cum ar fi: agențiile acestui minister care vor funcționa în străinătate și care sunt capabile să le descrie cu exactitate locurile unde fac angajări firmele, locurile unde își duc copiii la școală, locurile unde pot să găsească cazare și sigur că acest lucru poate să fie acompaniat de un pachet de măsuri fiscale, de deduceri pentru firmle care angajează români repatriați, cât și avantaje fiscale pentru cei care vin să se repatrieze și să se angajeze. Nu după modelul pe care l-am văzut, că le oferim 40 de mii de euro… nu ne ajung 10 bugete dacă ar fi să oferim la fiecare câte 40 de mii de euro. Astea sunt povești. Eu cred că România și românii ar trebui să fie sătui de povești și de promisiuni.

Vă aduc aminte ce s-a întâmplat în 2008 cu promisiunea majorării salariilor cu 50% la profesori. În 2009 nu s-a majorat niciun salariu, pentru că erau alegerile prezindențiale și trebuia ca președintele să se realeagă și în 2010, pe fondul adâncirii efectelor crizei economice, guvernul de atunci condus de domnii Boc și Băsescu a trebuit să ia cele mai drastice măsuri, până la urmă antieconomice și antisociale cum s-au dovedit, de tăiere a salariilor și pensiilor.

De aceea cred că noi avem față de celelalte partide credibilitatea necesară pentru a da românilor certitudinea că lucrurile pe care vrem să le facem se vor și realiza. Alături de această direcție de repatriere a românilor din străinătate, marea problemă pe care o văd e cea legată de viitor. Ce face România în viitor? Nimeni nu rostește nimic despre viitorul României. (…)

În 1948, Israelul nu avea nici măcar o fabrică

Ne-am gândit foarte mult cum să creem o structură de integrare a elementelor care pot să concure la stabilizarea tinerilor în România. Pentru că dacă procesul de emigrare continuă, la orizontul anilor 2050, România va ajunge să aibă 15 milioane de locuitori. Și orice încercare de a stimula creșterea economică, va fi anulată. Deci, noi trebuie să ne gândim ce pobilități oferim acestor tineri? Ideea e de a crea o structură integratoare care pornind de la educație, mergând la economie și la piața muncii, să le ofere aceste oportunități. Care sunt oportunitățile, am să vă spun imediat pentru că ele se leagă de economia viitorului. Varujan cred că începuse să evoce ideea start-up-rilor. Sunt țări care au plecat mai de jos decât noi, mă refer la Israel, la Shimon Peres, care a murit recent– în momentul în care s-a îmbarcat în acest proiect de stimulare economică pe baza start-up-rilor, a spus: „Vă dați seama ce provocare imensă aveți în fața noastră?” Israelul în 1948 nu avea nici măcar o fabrică de biciclete, nu industrie, nimic! Și astăzi au ajuns să aibă una din cele mai performante economii. Acest model de economie bazată pe inovare, pe dezvoltare tehnologică, pe start-up-uri este modelul pe care vreau să îl introducem în România. România nu poate rămâne o țară cu o economie competitivă bazată exclusiv pe costul redus al forței de muncă . Acesta este lucrul esențial pe care trebuie să-l înțelegem.

Aceste elemente pe care vi le-am descris pe trei piloni, trebuie să ducă la ceva care după părerea mea înseamnă proiectul de țară. Mă bucur că am văzut că la Cotroceni s-a inițiat o comisie care să înceapă să discute care va fi proiectul de țară. Proiectul de țară vi-l spun de acum. Să facem România a 7-a putere economică a Europei. Pentru că în acest fel, generațiile care astăzi își caută un loc de muncă în străinătate, vor rămâne în țară. Oamenii care trăiesc aici vor putea să beneficieze de avantajele creșterii economice. Aceasta este legătura pe care vrem s-o facem între economie și societate și proiectul de țară”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News