Programul ''Joacă pentru Viaţă''. Mihai Covaliu: Toată atenţia merge către copii

Institutul Aspen România, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Institutul Sportiv Român şi Liga Profesionistă de Fotbal sunt parteneri în derularea Programului Joacă pentru Viaţă, inspirat din Programul Aspen SUA (Project Play), care are ca obiect demararea până în 2020 a unui proces de atragere către joacă şi mişcare a copiilor între 5 şi 12 ani.

UNEFS a fost, joi, gazda unui workshop cu actori importanţi din domeniul public, privat, ai mediului academic şi neguvernamental, în care s-a încercat stabilirea unor direcţii pentru formarea resursei umane implicate în dezvoltarea activităţii sportive; îmbunătăţirea accesului la infrastructura sportivă, inclusiv pentru copiii din mediile defavorizate; evaluarea individuală a abilităţilor fizice ale copiilor şi crearea cadrului care să permită recomandarea activităţilor fizice şi sportive adecvate fiecărui copil.

Profesorul universitar Florin Pelin, rectorul UNEFS, a deschis dezbaterile prin a sublinia rolul profesorilor de educaţie fizică în atragerea copiilor spre sport, prin joacă: Rolul nostru, al formatorilor, al celor care ne gândim să facem totul pentru sănătate, pentru mişcare şi sport, este acela de a-i atrage pe cei mici spre altceva decât se întâmplă în viaţa cotidiană. Noi formăm specialişti atât pentru sportul de masă cât şi pentru sportul de performanţă. Fiecare profesor ar trebui să se gândească la ceea ce are de făcut cu copilul de la grădiniţă sau de la preşcolari pentru a-i atrage spre joacă, spre ceea ce înseamnă sănătate prin mişcare. Ne gândim cum să schimbăm puţin mentalitatea celor care stau doar cu device-urile în jurul lor şi stau pe terenul de sport foarte puţin. Provocările sunt foarte multe, dar cred că familia are un rol foarte important, pe de altă parte şcoala, şi trebuie să implicăm o parte din ONG-uri pentru a-i atrage pe cei mici (...) spre mişcare, spre sănătate.

Aceşti copii au nevoie de noi,

Mihai Covaliu, preşedinte al COSR, a evocat rolul părinţilor, bunicilor în a-i încuraja pe copii să facă mişcare şi a subliniat că toată atenţia este îndreptată spre tânăra generaţie: ''E clar că ne aflăm într-o perioadă în care toată atenţia este îndreptată înspre noua generaţie, spre copii. Aş privi situaţia dintr-un alt unghi, pentru că aceşti copii au nevoie de noi, de profesori, de părinţi, de bunici, de cei care îi îndrumă pe aceşti copii în activitatea sportivă. Şi nu în activitatea sportivă de performanţă, ci în activitatea sportivă educativă. Nu toţi copiii vor să facă performanţă. Dar toţi copii sunt dornici să facă mişcare, să se întreacă unul cu celălalt. E clar că aceşti copiii au nevoie de ajutorul, susţinerea noastră, a adulţilor. Vorbim aici de părinţi, profesori, bunici. Dar copiii au nevoie şi de o comunitate în care să crească, să se dezvolte, în care să poată să facă sport pentru a creşte adulţi sănătoşi şi cu încredere în forţele lor proprii. Cred că împreună putem să punem fiecare ceea ce ştie, ceea ce poate face şi într-o bună zi să trăim acest vis frumos în sport şi prin sport.

Mircea Geoană, preşedinte Aspen România, speră ca programul Joacă pentru Viaţă să aducă laolaltă domeniul public, privat, academic, asociaţii de părinţi, ONG-uri şi mediul de afaceri în tentativa de a atrage copiii către joacă şi mişcare: Noi încercăm împreună, decidentul public, sectorul privat, mediile civice şi academice, pentru că există un amestec de neputinţă instituţională, de cultură deformată. Ţara asta are nevoie de atâtea lucruri în acelaşi timp, încât pentru a canaliza energia, interesul şi decizia sectorului public, privat, este foarte greu. Dar proiectul asta va face. Problema este că această tranziţie de 30 ani ne-a adus la o situaţie în care nu suntem nici cal, nici măgar. Avem nostalgie pentru vremea când totul era rânduit, organizat şi exista această piramidă a performanţei, care era oarecum artificială, dar reală, pe de altă parte suntem un soi de sistem semi-capitalist, în care nu este clarificat ce trebuie să facă zona publică, zona privată şi cetăţenii. Ceea ce încercăm să facem acum, este să repunem locurile şi lucrurile cu privire la o populaţie sănătoasă, activă, productivă, mulţumită, fericită, la locul ei. Colegii şi partenerii noştri de la Aspen SUA care au început acest proiect, încearcă să readucă, ceea ce încercăm să facem, ca în câteva generaţii succesive tinerii noştri, copiii noştri să fie atraşi prin joacă spre sport. Şi de acolo, evident, dacă unii au aptitudini, se duc către sportul de semi-performanţă, performanţă sau înaltă performanţă, dar scopul nostru ca societate este ca baza populaţiei, care nu va face sport de performanţă, să facă sport recreativ. Atragerea copiilor prin joacă spre sport, în sensul larg, este un lucru foarte important.

Bogdan Matei, ministrul Tineretului şi Sportului, a considerat că trebuie clarificată definitiv structura care se ocupă de tot sportul din România şi a apreciat că programul guvernului de a înfiinţa 1.000 de grădiniţe olimpice va avea un impact decisiv în atragerea copiilor către joacă şi mişcare.

Noi, astăzi, dacă vorbim cine se ocupă de sport, nu ştim. E Ministerul Tineretului şi Sportului, care prin denumire ar trebui să aibă teoretic în subordine tot ceea ce înseamnă sport. Avem Ministerul Educaţiei Naţionale, care are o altă componentă în ceea ce înseamnă sport şi aici nu mă refer la educaţie fizică. Mă refer la ce înseamnă clase vocaţionale, licee cu profil sportiv, dar şi cluburi sportive şcolare. Dar mai avem şi Ministerul Apărării, Ministerul de Externe şi aşa mai departe, care au cluburi care se ocupă de sport. Cred că aici ar trebui să lucrăm puţin, să ne punem la o masă cu toţii şi să stabilim o dată pentru totdeauna nu numai prin denumire, dar şi prin obiective cine se ocupă de sport în România, plecând de la sportul de masă şi terminând cu sportul de mare performanţă. Dacă revenim la ceea ce înseamnă sportul de masă, Guvernul României are un program extrem de ambiţios. Iar din această comisie de analiză a dosarelor face parte şi rectorul UNEFS. Se numeşte construcţia a 1.000 de grădiniţe olimpice. Dacă vom reuşi să construim aceste grădiniţe olimpice, cu siguranţă este un pas extrem de important pentru ceea ce ne dorim noi şi anume să scoatem cât mai mulţi copii către joc şi mişcare, căci despre asta vorbim dacă ne referim la grădiniţe sau la ciclul primar, a declarat ministrul Bogdan Matei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News