Proiect: Bancă de sânge, plasmă umană şi celule stem
În România ar putea fi deschisă prima bancă națională de sânge, plasmă umană și celule stem. Un proiect în parteneriat public-privat a fost publicat pe site-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.
Investiția se ridică la peste 800 de milioane de lei, iar durata de realizare a proiectului este estimată la 25 de ani, scrie Agerpres.
Potrivit studiului de fundamentare, sistemul de sănătate din România se află într-o continuă evoluţie şi schimbare, atât în ceea ce priveşte profilul bolilor, cât şi al resurselor necesare vindecării şi/sau ameliorării acestora.
Documentul aminteşte că, în conformitate cu raportul de ţară întocmit de Comisia Europeană, starea de sănătate a populaţiei din România este deficitară. Speranţa de viaţă la naştere este cu mult sub media UE, atât în ceea ce priveşte bărbaţii (71,6 ani, faţă de 77,8), cât şi în ceea ce priveşte femeile (78,7 ani, faţă de 83,3). Ratele mortalităţii legate de sistemul circulator şi mortalitatea infantilă sunt deosebit de ridicate, indică sursa citată.
România nu dispune de un sistem integrat de îngrijire pe termen lung
"Având în vedere cele mai sus prezentate, raportat la realităţile subsecvente din ariile operaţionale ale centrelor de transfuzie, băncilor de celule ale spitalelor şi clinicienii utilizatori ai produselor terapeutice derivate din plasma umană, oportunitatea şi utilitatea proiectului apar ca legitime şi imperios necesare. O abordare integrată a acestor probleme sub egida băncii naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem va pune în acord funcţionalitatea sistemului din România cu principiile şi liniile directoare ale normelor europene în materie de colectare, depozitare, transport, preparare, utilizare şi asigurare a calităţii componentelor sangvine", explică iniţiatorii proiectului.
Cine sunt beneficiarii
Categoriile de beneficiari direcţi/secundari sunt toate centrele de transfuzii din reţeaua Ministerului Sănătăţii.
Până în acest moment, România este una dintre puţinele ţări europene care nu are propria capacitate de fracţionare a plasmei, nu a implementat măsuri concrete de 'self-sufficiency' (conform Directivei 89/381 EEC) şi nu are niciun centru de transfuzie acreditat Plasma Master File, se arată în documentul citat.
Vezi și:
Guran a răbufnit: "Să nu ne mai dăm fete mari!". Momentul rupturii PSD-ALDE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
