Guvernu va analiza Legea proiectului de buget pe anul 2025 în ședința de vineri.
Ministerul Finanţelor a publicat, joi noaptea, proiectul de buget pentru acest an. Acesta este făcut pe o creştere economică de 2,5%, fapt care duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei preţuri curente.
Inflaţia medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%. Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB. Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB, iar cheltuielile la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB.
Ministerele Culturii, Agriculturii şi Afacerilor Externe, însă şi Parlamentul şi Administraţia Prezidenţială vor primi mai puţini bani față de 2024, conform proiectului Legii bugetului, care a fost publicat joi seară.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cel al Transporturilor, al Educaţiei şi Ministerul Muncii au bugete mai mari, la fel ca și Secretariatul General al Guvernului. De asemenea, bugetul Administraţiei Prezidenţiale va scădea cu 10,35% în 2025, în comparație cu 2024, de la suma de 114.567.000 lei la 102.715.000 lei. Totodată, cele două camere ale Parlamentului, Camera Deputaților și Senatul, vor avea bugete mai mici în comparație cu anul 2024.
Agenţia Naţională de Integritate, Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au prevăzută cea mai mare creştere a creditelor bugetare în 2025, în timp ce scăderile cele mai semnificative sunt propuse pentru Autoritatea Electorală Permanentă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Externe, conform proiectului de buget publicat de Ministerul Finanţelor.
Astfel, Agenţia Naţională de Integritate are prevăzute credite de angajament de 100,578 milioane lei (plus 13,1%) şi credite bugetare de 87,379 milioane lei (plus 229,82%), Ministerul Energiei credite de angajament de 5,967 miliarde lei (plus 67,73%) şi credite bugetare de 15,273 miliarde lei (plus 161,14%) şi Ministerul Mediului de 11,255 miliarde lei (plus 31,94%), respectiv de 4,84 miliarde lei (plus 55,62%).
Ministerul Afacerilor Interne are credite de angajament mai mari cu 1,63% (de 35,187 miliarde lei) şi credite bugetare mai mari cu 2,68% (de 34,029 miliarde lei), Ministerul Apărării Naţionale are un plus de 19,61% la credite de angajament (108,981 miliarde lei) şi de 10,18% la credite bugetare (42,755 miliarde lei) iar Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii de 332% la credite de angajament (150,002 miliarde lei) şi de 19,66% la credite bugetare (43,266 miliarde lei).
Creditele de angajament ale Ministerului Educaţiei sunt în creştere cu 28,28% (la 75,862 miliarde lei) şi cele bugetare cu 9,86% (la 64,818 miliarde lei), Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are o creştere cu 24,36% la credite de angajament (29,845 miliarde lei) şi cu 37,93% la credite bugetare (15,74 miliarde lei), iar creditele de angajament ale Ministerului Sănătăţii sunt mai mari cu 13,19% (la 30,338 miliarde lei), şi cele bugetare cu 35,11% (la 27,986 miliarde lei).
VEZI ȘI - Elena Cristian critică bugetul pentru 2025: E făcut din pix, umflat și nerealist / Ce spune Adrian Câciu
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale are prevăzute credite de angajament de 95,607 miliarde lei (plus 15,14%) şi bugetare de 96,111 miliarde lei (plus 17%), Ministerul Finanţelor credite de angajament de 25,153 miliarde lei (plus 101,9%) şi bugetare de 12,074 miliarde lei (plus 38,52) şi la acţiuni generale credite de angajament de 87,713 miliarde lei (plus 43,93%) şi bugetare de 85,918 miliarde lei (plus 39,61%), Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului credite de angajament de 4,046 miliarde lei (plus 194,55%) şi bugetare de 2,94 miliarde lei (plus 46,56%) şi Ministerul Justiţiei de 4,706 miliarde lei (plus 17,58%), respectiv de 4,154 miliarde lei (plus 16,18%).
Pentru Ministerul Agriculturii proiectul prevede o creştere a creditelor de angajament cu 7,53%, la 37,964 miliarde lei şi o scădere a creditelor bugetare cu 5,76%, la 25,785 miliarde lei, pentru Ministerul Culturii o majorare cu 37,29% a creditelor de angajament, la 2,49 miliarde lei, şi o reducere cu 1,16% a celor bugetare, la 1,404 miliarde lei, şi pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei o creştere cu 8,87% a creditelor de angajament, la 35,145 miliarde lei şi o scădere cu 12,15% a celor bugetare, la 21,662 miliarde lei.
Creditele de angajament ale Ministerului Public sunt mai mici cu 17,57% (de 2,145 miliarde lei) şi cele bugetare cu 16,74% (2,155 miliarde lei).
Vezi și - Multinaționalele care vor fi obligate să dea o garanție de 1 milion de euro statului român. Modificarea se află pe masa lui Ciolacu, astăzi
Administraţia Prezidenţială are prevăzute credite de angajament de 122,41 milioane lei (plus 19,23%) şi bugetare de 102,715 milioane lei (minus 10,35%), Senatul României de 281,44 milioane lei (minus 4,67%), ca şi cele bugetare (minus 4,34%), Camera Deputaţilor credite de angajament de 576,309 milioane lei (minus 7,17%) şi bugetare de 576,309 milioane lei (minus 6,81%), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie credite de angajament de 3,471 miliarde lei (minus 26,32%) şi bugetare de 3,445 miliarde lei (minus 25,67%), Curtea Constituţională credite de angajament de 50,33 milioane lei (minus 11,82%), şi bugetare tot de 50,33 milioane lei (minus 11,36%) şi Secretariatul General al Guvernului de 2,692 miliarde lei (plus 17,3%), respectiv de 2,373 miliarde lei (plus 8,35%).
În ceea ce priveşte serviciile, Serviciul Român de Informaţii are credite de angajament de 5,152 miliarde lei (plus 7,85%) şi bugetare de 4,435 miliarde lei (plus 11,62%), Serviciul de Informaţii Externe credite de angajament de 911,7 milioane lei (plus 22,18%) şi bugetare de 811,7 milioane lei (plus 5,41%), Serviciul de pază şi Protecţie credite de angajament de 404,86 milioane lei (plus 4,41%) şi bugetare de 443,293 milioane lei (plus 15,11%) şi Serviciul de Telecomunicaţii speciale credite de angajament de 2,277 miliarde lei (plus 73,75%) şi bugetare de 2,415 miliarde lei (plus 50,54%).
Creditele de angajament ale Academiei Române sunt mai mari cu 19,98% (la 680,98 milioane lei) şi cele bugetare cu 24,06%, la 665,98 milioane lei, în timp ce creditele de angajament ale Institutului Cultural Român sunt în scădere cu 1,03% (la 38,55 milioane lei) şi cele bugetare cu 0,48% (tot 38,55 milioane lei).
Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor are prevăzute credite de angajament, respectiv bugetare de 17,712 milioane lei (minus 5,27%), Curtea de Conturi credite de angajament de 620,72 milioane lei (plus 25,57%) şi bugetare de 576,1 milioane lei (plus 38,7%), Consiliul Concurenţei credite de angajament/bugetare de 106,35 milioane lei (plus 32,21%) şi Avocatul Poporului de 25,98 milioane lei (plus 2,4%).
Proiectul de buget prevede credite de angajament de 33,106 milioane lei (plus 91,84%) şi bugetare de 22,256 milioane lei (plus 29,52%) pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului, pentru Agenţia Naţională de Presă AGERPRES credite de angajament/bugetare de 32,517 milioane lei (plus 4,95%), pentru Societatea Română de Radiodifuziune de 446 milioane lei (plus 3,08%) şi pentru Societatea Română de Televiziune de 474 milioane lei (plus 0,18%).
Capitalul social al CEC Bank şi cel al Exim Banca Românească vor fi majorate anul acesta cu 1 miliard de lei şi, respectiv, 1,25 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget de stat aferent anului 2025, publicat joi noaptea.
Astfel, Ministerul Finanţelor, în calitate de reprezentant al statului, ca unic acţionar, este mandatat să majoreze capitalul social al CEC Bank prin emiterea de noi acţiuni cu o valoare nominală egală cu valoarea nominală a acţiunilor existente.
"Ministerul Finanţelor subscrie cu suma de 1.000 milioane lei la majorarea capitalului social al CEC Bank SA, sumă aprobată cu această destinaţie în bugetul de stat pe anul 2025", se spune în proiect.
Totodată, se mandatează Ministerul Finanţelor, în calitate de reprezentant al statului, ca acţionar majoritar, să majoreze capitalul social al Exim Banca Românească tot prin emiterea de noi acţiuni cu o valoare nominală egală cu valoarea nominală a acţiunilor existente. În acest scop, MF subscrie cu suma de 1,25 miliarde de lei la majorarea capitalului social al băncii, sumă aprobată de asemenea în bugetul de stat pe 2025, cu această destinaţie.
"Măsurile prevăzute la alin. (1) - (4) se acordă după Notificarea acestora de către Ministerul Finanţelor la Comisia Europeană şi obţinerea Deciziei de autorizare a majorării de capital social, în conformitate cu legislaţia europeană în domeniul ajutorului de stat", se menţionează în proiect.
Ministerul Finanţelor a publicat joi noapte proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creştere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei preţuri curente.
Inflaţia medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%.
Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB, iar cheltuielile la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB.
Veniturile bugetare totale estimate pentru asigurările sociale de stat se ridică la 155,110 miliarde de lei, din care 154,84 miliarde de lei (99,8%) reprezintă bugetul sistemului public de pensii şi 270,681 milioane de lei suma aferentă sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,2%), conform proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, publicat joi noaptea de Ministerul Finanţelor.
Pentru anul 2025, din totalul veniturilor bugetare estimate, 76,9% urmează să se încaseze din contribuţii de asigurări, 22,9% din subvenţii de la bugetul de stat şi 0,2% din venituri nefiscale şi sume primite de la Uniunea Europeană.
Potrivit sursei citate, sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale are prevăzute venituri în sumă de 270,681 milioane de lei şi cheltuieli de 192,100 milioane de lei, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 78,581 milioane de lei.
În anul 2025 subvenţia de la bugetul de stat pentru echilibrare este de 35,443 miliarde de lei.
Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 sunt diminuate cu suma de 21,920 miliarde de lei aferentă Pilonului II de pensii.
În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentru şomaj, veniturile totale pentru anul 2025 au fost estimate la 2,857 miliarde de lei, din care 76,7% vor proveni din cota parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanţării sistemului de asigurări pentru şomaj, 4,5% din cotă parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanţării fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, 0,9% din venituri nefiscale şi 17,9% din sume primite de la Uniunea Europeană inclusiv sume rambursate din PNRR. Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei.
Ministerul Energiei are prevăzuţi în buget 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări acordate furnizorilor de energie în baza schemei de plafonare-compensare, o sumă similară fiind alocată şi în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, potrivit proiectului de buget aferent anului 2025, publicat joi seara.
În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 "Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă", titlul 40 "Subvenţii", este prevăzută suma de 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări formulate în cazul consumatorilor noncasnici, în baza prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare.
De asemenea, tot 1,5 miliarde de lei sunt alocaţi în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, la capitolul 68.01 "Asigurări şi asistenţă socială", titlul 57 "Asistenţă socială" pentru plata cererilor de decontări formulate de furnizorii de energie în baza prevederilor aceleiaşi OUG, pentru consumatorii casnici.
"În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situaţia în care fondurile asigurate din contul de disponibil prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările şi completările ulterioare, nu asigură plata integrală a cererilor de decontări transmise conform prevederilor acestui act normativ, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei pot efectua plăţi, din bugetul propriu, pentru achitarea acestora", se arată în proiectul de act normativ.
Însă, conform raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028, aceste măsuri de urgenţă fiscală luate pentru a răspunde şocului preţurilor la energie ar trebui să fie eliminate cât mai curând posibil.
"Sprijinul bugetar nespecific prelungit acordat gospodăriilor şi întreprinderilor nu este instrumentul potrivit în situaţia actuală, deoarece sporeşte presiunile inflaţioniste şi contribuie la o politică monetară restrictivă prelungită. De asemenea, limitează marja bugetară pentru cheltuielile productive, de exemplu pentru investiţiile verzi şi digitale. Sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile ar trebui să fie acordat în mod specific prin intermediul sistemelor de protecţie socială şi al plaselor de siguranţă socială instituite", prevede raportul.
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a primit de la furnizorii de energie cereri de decontare pe schema de compensare-plafonare în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei, iar în perioada decembrie 2024 - 23 ianuarie 2025 au fost verificate şi trimise spre plată Ministerului Energiei şi Ministerului Muncii - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) cereri de aproape 327 milioane de lei, a anunţat, joi, preşedintele ANRE, George Niculescu.
"În momentul de faţă, la autoritatea de reglementare sunt depuse spre verificare şi analiză cereri care însumează aproximativ 4 miliarde de lei. În perioada decembrie - jumătatea lunii ianuarie, au fost verificate şi trimise spre plată Ministerului Energiei şi ANPIS-ului cereri în valoare de 327 de milioane de lei. Continuăm verificările, menţinem ritmul, trebuie să ţinem cont de faptul că trebuie să respectăm eşantioanele de verificare prevăzute de cadrul legislativ. De asemenea, trebuie să ţinem cont că vorbim de bani publici, bani de la bugetul de stat, de aceea verificăm cu maximă responsabilitate solicitările furnizorilor", a spus Niculescu, într-o întâlnire cu jurnaliştii.
Potrivit sursei citate, din total, cereri în valoare de 202,561 milioane de lei au fost trimise la ANPIS, pentru consumatorii casnici, în timp ce cererile trimise la Ministerul Energiei, pentru cei noncasnici, însumează 124,25 milioane de lei, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu