Proiect lansat de Scholz: România și alte 13 state membre NATO vor achiziţiona în comun sisteme de apărare aeriană

Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot, relatează Reuters.

Ceremonia de semnare a European Skyshield Initiative (ESSI) a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles.

Ţările participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria.

Potrivit DPA, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un ''plus de securitate pentru toată Europa''. El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, unul scump şi de complexitate ridicată.

Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început. El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

Citește și:

NATO în alertă: Este necesar imediat un scut antirachetă antiaerien pentru Ucraina

Pentru a preveni noi bombardamente precum cele de acum câteva zile în Kiev și în alte orașe, Alianța este pregătită să pună la dispoziție țării invadate un sistem de apărare antiaeriană. Acestea sunt angajamentele luate de miniștrii Apărării ai Alianței Atlantice la finalul primei zile de întâlniri de la sediul NATO de la Bruxelles, scrie Europa Today.

”Prioritatea va fi o mai mare apărare aeriană pentru Ucraina”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte de a se întâlni cu miniștrii Alianței. ”Rusia mobilizează zeci de mii de noi soldați”, a avertizat el, ”și încearcă să anexeze ilegal noi pământuri ucrainene”, scrie Agerpres.

Mai mult, Stoltenberg a declarat: ”am asistat la atacurile fără discernământ asupra orașelor ucrainene și am auzit și amenințările nucleare voalate de la Moscova. Toate acestea fac din această escaladare să fie cea mai gravă din februarie în prezent”, a subliniat numărul unu NATO. Un cadru care, potrivit Alianței Atlantice, legitimează trimiterea de noi armamente la Kiev, începând cu scutul antiaerian.

Sarcina de a specifica ce anume vrea Guvernul lui Volodymyr Zelensky revine generalului Mark Milley, șeful Statului Major Comun al Statelor Unite.

”Ceea ce cere Ucraina și despre care credem că poate fi furnizat este un sistem aerian integrat de apărare antirachetă care nu controlează întreg spațiul aerian al Ucrainei, ci este conceput pentru a proteja țintele cheie”, a explicat generalul Mark Milley la sfârșitul sesiunii.

”Ne gândim la un sistem de altitudine scurt-mediu-înalt și joasă-medie-înaltă. O combinație a tuturor acestor lucruri poate împiedica accesul în spațiul aerian pentru aeronavele și rachetele ruseșt. ”Până acum, ucrainenii au fost foarte eficienți în respingerea superiorității aeriene ruse”, a menționat Milley.

Statele Unite prezice că ”Ucraina va continua să facă tot ce poate în timpul iernii pentru a-și revendica teritoriul”, a explicat secretarul american al Apărării, Lloyd J. Austin. ”Noi vom face tot ce putem pentru a ne asigura că ucrainenii au tot ce le trebuie pentru a fi eficienți”, a mai asigurat secretarul american.

”Luăm foarte în serios” amenințările lui Vladimir Putin cu privire la utilizarea armelor nucleare în Ucraina, chiar dacă ”nu ne așteptăm să vedem un asemenea comportament din partea unei mari puteri nucleare”, a adăugat ofițerul american al Apărării. Cu toate acestea, ”rămânem concentrați pe indicatorii de tot felul pe care Putin ar fi decis să meargă în altă direcție”, a conchis Austin.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News