Propunere legislativă: Doar trei mandate pentru aleșii locali. Ce a decis Senatul

În prezent, Codul administrativ nu conține nicio limitare privind numărul de mandate pe care le pot avea aleșii locali: primari, consilieri locali, consilieri județeni și președinții consiliilor județene. Codul administrativ aflat în vigoare în forma actuală limitează doar numărul anilor unui mandat. Mai exact, un mandat al oricărui ales local se poate întinde pe durata a 4 ani.

Prin proiectul de lege ajuns pe masa senatorilor se propunea ca numărul mandatelor aleșilor locali menționați mai sus să fie limitat la doar trei.

”Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de primar, consilier local, președinte de consiliu județean sau consilier județean mai mult de 3 mandate”, urma să scrie, mai exact, în Codul administrativ, conform proiectului de lege care a fost respins luni de către Senat, informează Avocat Net.

Astfel, dacă proiectul de lege obținea votul favorabil al Senatului, primarii, consilierii locali, consilierii județeni sau președinții de consilii județene ar mai fi putut sta în funcții doar 12 ani.

Inițiatorii proiectului de lege au motivat necesitatea acestuia: ”După două mandate, primarul, consilierul local, președintele de consiliu județean și consilierul județean, construiesc în jurul lor un sistem politic și instituțional în care orice competiție reală locală devine imposibilă”.

Astfel, prin limitarea numărului de mandate pe care le-ar fi putut îndeplini un ales local se urmărea depolitizarea instituțiilor subordonate primăriilor și consiliilor județene.

În prezent singura limitare în ceea ce privește numărul de mandate o are președintele țării, care poate sta în funcție timp de două mandate a câte cinci ani fiecare, potrivit Constituției.

Citește și:

Proiect: Persoanele care nu mai locuiesc la adresa de reşedinţă, obligate să anunţe în 15 zile serviciul de evidenţă a populaţiei

Proiectul, iniţiat de 114 parlamentari PSD, AUR şi din grupul minorităţilor naţionale, modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români. Actul normativ prevede introducerea unui text nou la articolul 31 al OUG 97/2005 potrivit căruia 'persoana fizică, care nu mai locuieşte la adresa la care şi-a stabilit reşedinţa, este obligată să notifice la oricare serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, despre încetarea valabilităţii menţiunii privind reşedinţa, în termen de 15 zile de Ia plecare'.

Amendă între 75 şi 150 lei în cazul nerespectării acestei prevederi

De asemenea, proiectul introduce şi amenda între 75 şi 150 lei în cazul nerespectării acestei prevederi.

Proiectul mai prevede că persoanele care locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate vor fi obligate ca, în termen de 15 zile de la mutare, să solicite la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei şi să ceară înscrierea în cartea de imobil. În textul actual, persoanele care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa sunt obligate doar să ceară în acest termen înscrierea în cartea de imobil la noua locuinţă.

Potrivit proiectului, persoanele care găzduiesc alte persoane care nu au înscrise în actul de identitate adresa la care locuiesc efectiv, după trecerea termenelor prevăzute, vor avea obligaţia de a anunţa Poliţia sau Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, cu excepţia cazurilor în care persoanele locuiesc în interesul serviciului sau în scop turistic. În textul în vigoare, această obligaţie este stabilită în cazul în care persoanele găzduiesc alte persoane, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de zile. Proiectul propune şi introducerea unor texte noi care prevăd că persoanele care găzduiesc alte persoane trebuie să declare faptul că spaţiul locativ îndeplineşte exigenţele minimale pentru locuinţe stabilite în Legea locuinţei nr. 114/1996 în privinţa numărul de persoane.

Conform proiectului, în situaţia în care solicitantul actului de identitate nu se poate prezenta la Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă cererea poate fi depusă la cel mai apropiat serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, care preia cererea şi eliberează actul de identitate. 

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News