Proteste în Argentina. Manifestanții au cerut crearea unui „venit universal”, pe fondul crizei economice din țară
Mii de oameni au ieşit joi în stradă la Buenos Aires pentru a cere instaurarea unui "venit universal" în Argentina, care trece printr-o criză economică cu o inflaţie galopantă, ce a împins în sărăcie numeroase familii, relatează AFP.
Manifestanţii s-au adunat sub ferestrele palatului prezidenţial, unde preşedintele de centru-stânga, Alberto Fernandez, tocmai discuta cu ministrul economiei, Silvina Batakis, care se opune unei astfel de măsuri, pe fondul zvonurilor privind o remaniere guvernamentală.
"Sărăcia a preluat controlul asupra ţării"
"Sărăcia a preluat controlul asupra ţării", s-a plâns pentru AFP Monica Sulle, lidera Mişcării socialiste a muncitorilor.
Crearea unui venit universal este cerută de mai multe săptămâni de grupurile radicale de stânga apropiate mai demult de coaliţia aflată la putere, dar care acum se opun guvernului, pe măsură ce situaţia economică şi socială se deteriorează.
Acestea estimează valoarea venitului universal ca fiind echivalentul a două coşuri alimentare de bază pentru un adult, adică circa 67.000 de pesos (490 de euro) pentru toate persoanele cu venituri mici.
Argentina înregistrează o rată a inflaţiei între cele mai ridicate din lume, 36% în primul semestru al anului în curs, iar sărăcia afectează 37% din cei 45 de milioane de locuitori, scrie Agerpres.
Citește și - Lecția ”Marelui îngheț” din 2009 ar fi putut evita capcana lui Putin de astăzi. Expert american: Episod jalnic, efectele nu au fost uitate
Dependența de gazul rusesc ar fi putut fi stopată din timp, dacă Europa și-ar fi învățat lecția după ”Marele îngheț” din 2009.
O spune expertul american în securitate energetică Vincent Campos, pentru Gândul, într-un interviu în care semnalizează că dacă măsurile din proiectul REPowerEU ar fi fost decise cu mulți ani în urmă, statele europene nu ar mai fi ajuns în capcana energetică a lui Vladimir Putin.
În opinia acestuia, acum, principalul obiectiv al guvernelor europene, unul vital, ar trebui să fie menținerea nivelului de trai al cetățenilor.
Expertul în securitate militară și unul dintre cei care au deschis drumul României spre aderarea la NATO amintește de semnalul clar dat de Rusia în 2014 că nu poate fi un partener de încredere al Occidentului și subliniază că războiul de acum din Ucraina este o brutală dovadă ca intențiilor expansioniste ale Rusiei.
Vincent Campos crede că viitorul securității energetice a Europei trebuie să cuprindă toate tipurile de energie – regenerabilă, nucleară, cu gaz natural lichefiat, cu gaze naturale, iar România să devină un contributor semnificativ în regiune prin exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră.
”A existat o mare varietate de decizii îndoielnice și politici inconsecvente din partea mai multor guverne și companii europene. UE are o cerere uriașă de gaze. Rusia a părut pentru mult timp un furnizor convenabil. În viziunea Rusiei – și vorbesc acum în principal despre viziunea lui Vladimir Putin -, Europa a fost o țintă privilegiată, o regiune ideală de exploatat, sub pretextul cooperării energetice. Nu ar trebui să mai surprindă pe nimeni faptul că, prin contractele sale energetice cu state europene, Putin a căutat nu doar profituri bănești, cât mai ales influență politică.
Treptat, dependența Uniunii Europene față de gazul din Rusia a devenit o vulnerabilitate de securitate energetică pentru întreaga Europă. Vezi articolul aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
