Jurnalistul Val Vâlcu a analizat situația actuală din inima Franței, considerând că protestele violente de la Paris arată clar o ruptură între președintele Emmanuel Macron și societatea franceză. De asemenea, acesta a lansat și ipoteza potrivit căreia Partidul Național Liberal din România ar putea beneficia de această revoltă.
"Este un protest la care rezonează, totuşi, mai mulţi francezi, nu este vorba despre o minoritate. Dincolo de violențe, acest protest arată ruptura dintre Macron şi francezi. Cu alte cuvinte, ce s-a întâmplat în Franţa cu Macron reflectă ce s-a întâmplat cu Cioloș şi cu tehnocraţii. Este un semnal sau un mesaj important, dacă ar fi decodificat de PNL. Au venit cu un orizont de aşteptare, la fel ca în România, cu destructurarea vechii clase politice, cu "politicienii sunt răi, venim noi care schimbăm, facem, dregem". Acum, exact ca la noi, după o perioadă, lumea s-a convins că de fapt nu au soluţii, îşi urmează propria agendă, sunt pierduţi undeva pe Internet. Politica de Facebook s-a confruntat cu politica din viaţa de zi cu zi, cu realităţile vieții cotidiene. Există o ruptură - arată mediile occidentale - între agenda lui Macron şi societatea franceză. Macron este considerat desprins de realitate, acţionând pentru elite pentru un segment îngust al societăţii. De aceea, protestele respective nu se limitează la preţul carburanţilor. Dacă Macron avea mai multă autoritate, dacă era la o cotă de popularitate mai mare, ar fi putut să îşi susţină această politică, lumea ar fi acceptat. Alături de nemulţumirea produsă de preţul la carburanţi, se adaugă nemulţumirea legată de lipsa de orizont a politicilor duse de Macron, cu pretenţia că rezolvi tu problemele lumii, cu promisiuni, până la urmă, de tipul extremei drepte, cu Europa cu două viteze - o izolare, o segregare, politici de tip segregaţionist - şi afirmarea unui pretins rol de lider european. Nu poţi să îi păcăleşti pe francezi, ei doresc rezultate concrete. Nu le promiţi o glorie imperială, bazată pe puterea Franţei de a influenţa politicile europene, această Europă cu două viteze şi "Franţa e lider european". Nu ţine! Asta poate merge la ruşi, unde nu au ce mânca, dar li se spune că ei conduc lumea. În Franţa nu merge!", a spus Val Vâlcu.
"PNL ar putea beneficia. Două abordări"
"PNL ar putea beneficia de această revoltă din Franţa, în sensul că ar putea demonstra că anti-sistemiștii, populiştii nu reprezintă viitorul, în eşecul "experimentului Macron", experimentul #enmarch. Nu a mers în Franţa, PNL-ul ar putea spune că nu merge nici în România. Clasa politică franceză tradiţională, goliştii sau socialiştii, nu ar fi mers pe politici radicale. Este vorba despre eşecul tehnocraţiei de tip "macronian". Ca şi la noi, ai promisiuni, schimbi, faci rezolvi, conduci lumea, schimbi politicile planetare şi te confrunţi cu refuzul societăţii, la bază. La noi, s-a manifestat la alegeri, pentru că a fost un an, au venit alegerile la un an de tehnocrație. La francezi, sunt mai violente şi îmbracă forma protestelor de Facebook, fără lider. Dacă PNL dovedeşte abilitate politică, vede ocazia. Dacă nu, şi merge pe contestarea orbească a PSD, invocând revoltele din Franţa, ca să justifice agresiuni de tip 10 august şi contestări în piaţă, face jocul USR-ului şi al lui Cioloș. La noi, se va încerca acreditarea ideii că "uite, domnule, ce înseamnă un protest adevărat! Să ieşim, să protestăm şi noi!". De fapt, în opinia mea, tocmai aceste proteste arată eşecul politicilor de tip "schimbăm tot, radem tot, inventăm noua politică".
PNL poate să aibă două abordări: "uite aşa se protestează. Ieşiţi, cu toţii pe PSD!" sau poate merge pe varianta "s-a fâsâit "macronismul", #enmarch". Şi la noi a fost "cioloșismul" şi, după un an, au fost rejectaţi de la lege. Macron este confruntat cu o criză pe care nu ştiu cum o va gestiona. Dacă dă înapoi cu preţul combustibilului, a pierdut tot, nu-l mai bagă nimeni în seamă, se prăbușește ca un sufleu. Dacă protestele se menţin, nu poate rezolva cu poliţia şi prin arestări, mai ales că aceste proteste trec de preţul benzinei. Reflectă o nemulţumire şi o lipsă de încredere din societate la adresa lui Macron. Protestele trec dincolo de motivaţia că a crescut cu câţiva euro plinul. Am văzut în presa occidentală, francezii îl văd pe Macron ca rupt de realităţi, de popor, răspunde doar elitelor. Marea masă a francezilor a pus cruce experimentului macronist", a mai subliniat jurnalistul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu