Proust avea dreptate. Şobolanii au memorie episodică - studiu

Fotografie de la DSD, Pexels
Fotografie de la DSD, Pexels

Un nou studiu arată că şobolanii au memorie episodică, aşa cum a descris-o scriitorul Marcel Proust. 

Şobolanii posedă memorie episodică, precum cea pe care scriitorul Marcel Proust a descris-o cu a sa madlenă. Aceasta este concluzia unui experiment care a modelizat pentru prima dată acest tip de memorie cu totul aparte, în cazul căreia mirosul joacă un rol esenţial, relatează joi AFP.

"Şi, dintr-o dată, amintirea mi-a apărut", exclamă autorul romanului "În căutarea timpului pierdut" când gustul unei madlene înmuiată în ceai trezeşte amintiri puternice din copilărie.

Însă, mecanismul acestui tip de memorie, care asociază o senzaţie fizică cu un loc şi un context, "rămâne insuficient înţeles", au notat cercetătorii în studiul publicat luna aceasta în jurnalul ştiinţific Progress in Neurobiology.

Echipa de oameni de ştiinţă de la Centrul de cercetare în neuroştiinţe de la Universitatea Lyon 1 din Franţa a căutat să înţeleagă modul în care o memorie episodică - numită astfel deoarece se formează plecând de la un eveniment şi nu din învăţare - poate fi menţinută pe perioade lungi, scrie Agerpres.

Această amintire episodică este aceea "a unui fragment de viaţă pe care îl trăim o singură dată, foarte personal", a explicat neurobiologul Alexandra Veyrac, care a condus cercetarea. Aceasta este adesea "un miros care, dintr-o dată, pentru că este puternic din punct de vedere emoţional, deschide uşile unei amintiri", a explicat ea pentru AFP.

Studiul a demonstrat că şobolanii pot forma o amintire referitoare la un eveniment îndepărtat, pe care şi-l pot reaminti asociind un miros cu un anumit loc sau mediu. În plus, această memorie episodică este "robustă" în timp, cu toate că prezintă variaţii de la un individ la altul.


- Mirosurile "deschid uşi" -


Pentru a ajunge la această concluzie, echipa de la universitatea din Lyon a plasat şobolani în cutii cu două tipuri de decoraţiuni şi dotate cu patru orificii, dispersând diferite mirosuri asociate cu posibilul acces către o soluţie dulce sau amară.

Şobolanii folosiţi în cadrul experimentului au codificat în memoria lor o experienţă plăcută sau neplăcută, asociind un anumit miros cu un anumit loc şi decor.

Memoria lor episodică a fost testată o lună mai târziu - echivalentul a câţiva ani la oameni - într-un dispozitiv similar. Jumătate dintre ei s-au dus să adulmece mirosul asociat cu o anumită locaţie sau decor. O treime dintre ei au păstrat doar amintirea unui loc, iar 20% aparent nu şi-au amintit nimic.

"Există animale care îşi amintesc totul, altele doar un loc şi mai sunt cele care nu îşi amintesc nimic", a comentat cercetătoarea.

Adevărata descoperire este aceea că fiecărui profil îi corespunde o reţea cerebrală mai mult sau mai puţin extinsă. "Şobolanul care îşi aminteşte totul va avea o reţea mai extinsă, cu zone olfactive foarte importante", după cum a explicat Alexandra Veyrac, deoarece mirosul are o mare "valoare emoţională", de natură să reînvie o amintire.

Simţul olfactiv are această particularitate, la şobolani ca şi la om, conform căreia, odată ce este procesat în creier, un miros ajunge foarte repede în zonele asociate memoriei şi emoţiilor. "Mirosurile deschid uşi pe care alte simţuri nu le deschid", a continuat cercetătoarea.

Echipa din Lyon a remarcat că imediat după evenimentul codificat de animal, zonele olfactive ale creierului său nu sunt solicitate în mod deosebit. Pe de altă parte, în timp, memoria mirosului capătă mai multă importanţă la şobolanii care îşi amintesc totul. Această "ancorare corporală" ar putea fi una dintre cheile funcţionării memoriei episodice, potrivit cercetătorilor.

Descifrarea memoriei episodice la şobolani ar putea ajuta la înţelegerea acesteia la oameni, pentru care memoria episodică este "cea mai apropiată de istoria individuală". Acest tip de memorie este, însă, prima alterată în cazul dezvoltării afecţiunilor neurodegenerative şi odată cu vârsta. "Iar atunci când ne pierdem amintirile personale, ne pierdem o parte din viaţa noastră", a subliniat cercetătoarea. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri


Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel