Atunci când vorbim de inteligența emoțională, ne referim în general la capacitatea unei persoane de a empatiza cu cei din jur și de a le influența emoțiile în sens constructiv. Copiii cu inteligență emoțională ridicată înțeleg instinctiv nevoile și reacțiile persoanelor din jurul lor (copii, adulți etc.) și reușesc să obțină maximum de beneficii din relațiile sociale, prin adaptarea comportamentului în funcție de context.
În opinia psihologului Lenke Iuhoș, educația copiilor din generațiile actuale trebuie adaptată la noile rigori și standarde internaționale, iar mijloacele clasice de predare-învățare nu mai satisfac nevoile lor în modul în care o faceau în generațiile anterioare.
“Copiii, care se simt valorizați, respectați în familie, au rezultate mai bune la şcoală, au mai mulţi prieteni şi trăiesc vieţi mai sănătoase, mai fericite. Părinții au rolul de a oferi protecție, susținere, apreciere, acceptare, înțelegere și iubire necondiționată, iar inteligența emoțională se cultivă prin aceste valori, nu prin critică în exces, amenințări, șantaj emoțional sau chiar bătaie. În cazul în care un copil este educat în spiritul criticii în exces sau cu bătaie, trauma lui se va sedimenta și se va acutiza la maturitate: dacă la început se teme de părinte, mai târziu învață să devină agresiv, să îl înfrunte, iar apoi va deveni agresiv în orice conjunctură”, psihologul Lenke Iuhoș.
Mai mult, specialistul în psihologia copilului afirmă că, din practica de specialitate, a observat că atunci când lucrează cu cei mici, aceștia sunt destul de ușor de modelat, învață rapid bunele maniere și le aplică în viața de zi cu zi, au o încredere sporită și devin sociabili. În momentul în care se lucrează doar cu copilul, iar acasă, părinții nu își schimbă comportamentul parental toxic, copilul are mari șanse să se întoarcă la obiceiurile vechi, care-l vor afecta mai târziu, la maturitate.
Psihologul Lenke Iuhoș consideră că nu există o rețetă de success pentru cultivarea inteligenței emoționale la copii, deoarece copiii sunt diferiți, au nevoi diferite, se raportează diferit la societate, însă propune 3 pași utili prin care putem descoperi ce îl ajută pe copilul nostru atunci când nu știe cum să-și gestioneze eficient, constructiv, emoțiile.
1. Fii atent la emoțiile copilului, dar și la ... ale tale! “Trăim în secolul vitezei, în care, într-un timp foarte scurt, trebuie să rezolvăm foarte multe probleme cotidiene, foarte mulți părinți neglijează involuntar nevoile copilului. Întrucât copiii au o abilitate extraordinară de a imita gesturile și comportamentele adulților, ne vom trezi la un moment dat, ca la o problematică anume, aceștia vor reacționa emoțional asemenea nouă. Este destul de complicat să-l ajuți pe copil să-și cunoască emoțiile și să și le gestioneze în avantajul său, dacă noi nu știm să ne gestionăm propriile emoții. Așadar, primul pas este să învățăm să ne evaluăm emoțiile, reacțiile, uitându-ne câte 5 minute pe zi în oglindă, deoarece orice mic gest, poate neimportant pentru noi, poate fi replicat de către copil și îl poate transforma într-un automatism”, explică psihologul Lenke Iuhoș.
2. Ajută-l să-și folosească emoțiile ca oportunitate de conectare și de învățare. “Uneori, emoțiile negative nu sunt întotdeauna total negative, ci pot fi transformate în oportunități pentru dezvoltarea copilului. Spre exemplu, starea de nervozitate poate fi convertită în ambiție și canalizată pentru dezvoltarea abilităților sportive, artistice, creative etc. Fii acolo pentru copilul tău când simte emoţii puternice, nu pentru a i le corecta şi pentru a-i spune cum trebuie să se simtă, ci ca oportunităţi de apropiere şi de explorare în siguranţă a lumii interioare, cu tot cu provocările ei”, afirmă specialistul.
3. Ajută-l să identifice, să analizeze și să numească în mod corect emoția! “Pentru noi, părinții, este foarte important să învățăm să coordonăm limbajul verbal, nonverbal și cu cel paraverbal. Dacă un copil va vedea că vorbim foarte frumos, însă tonul și limbajul corpului sunt în contradicție cu acele cuvinte, el va deveni foarte confuz la început, iar în timp va crede că așa este normalitatea. Identificarea şi denumirea emoţiilor au un efect de calmare, iar prin această metodă îi putem ajuta să își revină mai rapid după diverse situaţii supărătoare. Totodată, puteţi să-i ajutaţi pe copii să capete un vocabular al emoţiilor prin diverse jocuri de rol, jocuri de mimă, jocuri cu cartonaşe şi, mai ales, să folosiţi voi înşivă cât mai multe denumiri de emoţii”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu