• Psihologul Gabriel Diaconu, despre imunitatea de turmă: Oamenii nu-s nici vaci, nici oi

"Probabil cel mai puțin înțeles concept al momentului este ”imunitatea de turmă” în ce privește răspândirea COVID. Cât e nevoie să ai, raportat la populația totală a țării, imunizați fie prin boală, fie prin vaccin încât să consideri că suntem în siguranță? Și de ce i se zice ”imunitate de turmă” (”herd immunity”), că doar oamenii nu-s nici vaci, nici oi, măcar că se visează unii baci la stână", a scris Gabriel Diaconu pe Facebook.

Explicaţie pe înţelesul tuturor

"Conceptul are la bază o realizare, nu neapărat o realitate, epidemiologică. Și realizarea zice așa:

Presupunem că Vasilică vine la școală. El e clasa a I, stă în banca întâi de la geam. Vasilică, fără știrea lui neapărat, e contagios pentru boala lui Vasilică, despre care știm că are o rată oarecare de transmitere X. Imunitate de turmă înseamnă că în clasa lui Vasilică, dacă sunt suficienți copii imuni la boala lui Vasilică, Ghiță din banca a patra de la ușă nu va lua boala de la Vasilică.

Ghiță ar putea. Totuși. Dar realizarea epidemiologică despre probabilități/ șanse/ riscuri zice că acestea scad dramatic de la un punct încolo: 70% din copii imuni, sau 80% pentru alte boli, sau 90% pentru câteva.

Drept urmare fiecare boală are procentul ei, funcție de anumite proprietăți ale patogenului (îndeosebi), dar și haosul și combinatorica unei comunități oarecare. Poți să ai oameni care se aglomerează la moaște, sau muncitori care merg la uzină. Poți să ai mobilitate mare urbană și atâtea capete per metru pătrat, sau poți să ai o comunitate rurală unde se-adună lumea (doar) la biserică", a mai scris acesta.

"Dincolo de pragul de 50-60% imunizaţi, răspândirea scade dramatic"

"Orizontul ”imunității de turmă”, calculat la o țară, e o aproximație care dă contur posibilității, nu realității, că dincolo de un prag de 50 - 60% imunizați, răspândirea majorității patogenilor în comunitate scade dramatic.

Intră aici în discuție, totuși, faptul că patogenii nu sunt mașinării proaste. Sunt ființe vii care luptă. Luptă să se adapteze, să trăiască, să se reproducă și să-și înmulțească populația. Drept urmare o dată la câteva generații (și virusurile sunt mai ceva ca păduchii sau gândacii de la bloc, în câteva ore zici că s-au scurs milenii de când a mers Iisus pe ape) apar mutații, fie în interiorul aceleiași specii fie, cum e și cazul SARS-CoV-2, specii noi virale.

Tulpinile care interesează, recent, comunitatea medicală, (VOI// Variants of Interest) sunt, față de stră - stră - stră - stră- stră-bunica lor, baba din Wuhan, mult mai versatile, respectiv mai infecțioase. Vezi Delta, Delta-Plus sau Lambda. Dacă, spre exemplu, venea Vasilică la școală cu COVID cu varianta Alpha, să zicem că era suficient să fie imună jumătate de clasă și nu lua Ghiță boala. La Delta s-ar putea să fie nevoie să fie 90% din clasă imunizată, că altfel face Ghiță COVID.

Aici intervine pericolul, căci până la urmă degeaba teorie și epidemiologie dacă nu aplici și în sisteme reale: pericolul e că, în ciuda aparentei siguranțe, să ia foc din nou tot satul cu un nou subtip de corona. Cui are cap pe umeri ar merita să-i fie un pic frică. Nu groaznic de frică, dar acel minim pic de frică tot merită. Pentru că noile variante de COVID nu și-au pierdut mult din patogenicitate, dar au devenit mai infecțioase", a mai arătat acesta.

Campania de vaccinare, "nici succes, nici eşec"

!Diverși politicieni fie propun că e un succes ce-am reușit (campanie de vaccinare, măsuri de sănătate publică etc), fie că este un eșec. Rezonabil vorbind nu e nici, nici.

Succes ar fi însemnat, într-un interval foarte scurt de timp, să vaccinăm spre 100% din populația vulnerabilă, și cel puțin 65 - 70% din populația generală. Noi doze avem. Ce n-avem e oameni dornici, ori voluntari. Pe de altă parte nu e niciun eșec că, luat tanda pe manda, în jumătate de an am urcat rata vaccinală până unde e, iar cumulat cu cei trecuți prin boală - momentan - pandemia de COVID doar fumegă, și nu mai face flamă.

E un război de atriție, cel cu virusul. Adică, în timp, oameni vor mai muri de COVID. Că vor muri mai grămadă odată, că vor muri mai răruț, câtă vreme oamenii nu se vor vaccina riscul să moară de COVID rămâne de 1000+ ori mai mare decât dacă o fac.

Drept urmare, prima țintă a vaccinării a fost atinsă, anume să prevină colapsul medical prin aglomerare de cazuri decompensate de COVID în spitale, respectiv secții ATI.

A doua țintă de vaccinare iar a fost atinsă, dacă iei seria de vaccinări, anume că milioane de oameni deja sunt puși la adăpost, și nu mai trăiesc în teroare. Numărul lor crește în fiecare zi. Nu crește ca bobul de grâu sovietic, dar crește. Crește, iar necesarul de vaccin este acoperit. Nu mai suntem unde eram în decembrie 2020, în glod până la gât medical, și cu puține vaccinuri pe țeavă.

A treia țintă de vaccinare, educarea treptată a populației cu privire la siguranța, eficacitatea, și accesibilitatea vaccinală sunt în anumite zone încă deziderate. Vocea zevzecilor conspirației nu mai urlă, doar mormăie. Cum se va schimba kalimera, cum - hop! - o să reapară și ei. E dincolo de scopul prezentului text să explic de ce. Suficient să înțelegi că orice criză reprezintă o oportunitate încât să-ți dai seama că, din moarte, dezastru, și stress sanitar, profită mulți.

Nu profită Vasilică. Nu profită Ghiță. Ei sunt victime colaterale ale ignoranței. Lor trebuie să te duci să le zici, din nou și din nou, despre boala asta și cum ar merita să reflecteze, să gândească, și să continue să-și pună probleme pe măsură ce timpul trece. Am pacienți care și acum sunt îndărătnici și obstinați. Că nu vor. Că nu le trebuie. Că știu ei mai bine. Că face parte din libertatea lor medicală să refuze vaccinarea. Să fie sănătoși, le zic de fiecare dată. Pentru că momentul când n-au să mai fie sănătoși tot asistența aceea medicală o vor primi. Și, s-ar putea, cum s-a întâmplat și în trecut, proximitatea de COVID (care va fi, obligatoriu) îi va face să reconsidere. 

Avem o presiune a timpului? Avem, pe undeva. Acest vis frumos al zecilor de cazuri pe zi se termină, la un moment dat. Dacă se termină și de jur împrejur am avea panseluțe și gladiole n-ar fi bai. Dar noi avem vecini simpatici cum sunt Ungaria, Serbia, Bulgaria și Ucraina. Avem o circulație a mărfurilor (căci suntem țară port la Marea Neagră) dinspre Est către Vest cu maxim entuziasm. Avem muncitori care umblă și în Franța, și în UK, și în Germania, și acolo dau nas în nas cu toate gărgărițele pământului (păi nu de-aia, când a fost epidemia de Ebola ani în urmă, ne-am pregătit noi de apocalipsă?). Este, așadar, de înaltă probabilitate că ne vom tot întâlni cu nebunia asta, din nou și din nou", a continuat el.

Se cer măsuri urgente

"Am face bine să fi învățat ceva ca popor dintr-un an și jumătate de chin, zeci de mii de morți, sute de mii de mici firme distruse de lockdown, și milioane de îmbolnăviți. Prostia e o constantă la fiecare strat social, dar parcă nicăieri nu doare mai tare decât la vârf, unde se mai întâmplă și că oameni iau decizii pentru oameni.

Puneți careva mâna și reformați DSP-urile vieții. Investiți, rapid, într-o generație de epidemiologi și specialiști în sănătate publică apți, la nevoie, să facă anchetele vieții. Digitalizați odată sistemul medical, și uniți bazele ălea de date că iar ne trezim ca zevzecii că-i numărăm pe necăjiți ba după CNP, ba după ultima adresă. Și profesionalizați un pic turmița de funcționari locali, ministeriali etc. Nu e greu. Dar nici ușor nu e. Imunitatea de turmă nu e doar despre pandemii. E și despre corupție. E despre alte boli cu circulație comunitară. E despre obiceiuri, reguli, cultură. Practic e despre civilizație. Se poate civilizație fără imunitate de turmă. E aproape imposibil invers. Drept urmare, oricare guvernează, e obligat să investească masiv în civilizarea României, deși e și-ăsta un vis naiv. Căci, pe primitivism și regresie s-au construit atâția oligarhi, atâția mici baroni, atâția interlopi și-atâta exploatare a omului sărac încât, să-l civilizezi, ar însemna să-i trimiți pe băieții ăștia să facă bani din altceva (ceea ce n-or să facă).

Așa că scriem. Sperăm. Căutăm să convingem. Măcar ca exercițiu de auto-igienă", a concluzionat Gabriel Diaconu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News