Punctele cheie unde Trump a ieșit șifonat după dezbaterea cu Harris. Ce i-a lipsit fostului președinte

FOTO: Colaj Agerpres
FOTO: Colaj Agerpres

Dezbaterea prezidențială din Philadelphia dintre Kamala Harris și Donald Trump a arătat cât de rapid se pot schimba locurile în arena politică.

În prima dezbatere a campaniei prezidențiale, Trump a reușit să preia inițiativa în fața lui Joe Biden, atrăgând apeluri din partea multor democrați pentru retragerea din cursă. Însă, câteva luni mai târziu, Harris a reușit să inverseze această dinamică.

În loc să se confrunte cu un Joe Biden ezitant, Trump a dat peste un adversar extrem de pregătit. Harris, o fostă procuroare generală, a reușit să-l provoace pe Trump exact atunci când acesta a părut cel mai vulnerabil. În loc să mențină un dialog coerent și să-și apere politicile, fostul președinte a fost prins într-un val de deflectări și răspunsuri ezitante. Trump nu doar că a pierdut inițiativa, ci s-a împotmolit într-un lung șir de contre fără o direcție clară, care nu au făcut decât să sublinieze lipsa sa de disciplină politică.

Ceea ce a fost deosebit de frapant în timpul acestei dezbateri a fost reacția lui Trump la corectările aduse de moderatori. În mod particular, un moment de răscruce a fost când fostul președinte a reluat o teorie complet nefondată despre imigranții haitieni din Springfield, Ohio, care ar fi furat și mâncat animale de companie. Trump, cunoscut pentru tendința sa de a alimenta teorii conspiraționiste, a fost contrazis pe loc de moderatorul David Muir, care a invocat rapoartele oficialilor locali ce infirmau aceste acuzații. În loc să-și recalibreze discursul sau să recunoască greșeala, Trump a escaladat, ajungând să facă declarații incoerente despre „oameni de la televizor” care susțineau astfel de absurdități.

De-a lungul întregii dezbateri, Trump a părut pierdut într-o serie de acuzații și afirmații contradictorii. În loc să se concentreze pe problemele esențiale, cum ar fi planul său economic sau politica sa externă, el s-a blocat în atacuri la adresa lui administrației actuale. Într-un moment de maximă confuzie, Trump a acuzat-o pe Harris că i-ar fi furat planul economic, doar pentru ca, câteva minute mai târziu, să o denumească „marxistă” pentru politicile sale economice. Această confuzie nu doar că a subminat credibilitatea fostului președinte, dar a evidențiat și lipsa unei strategii clare în ceea ce privește politica sa pentru un al doilea mandat.

În contrast, Kamala Harris a reușit să rămână concentrată. Deși răspunsurile ei au fost, în multe cazuri, vagi, ea a demonstrat o abilitate impresionantă de a evita capcanele lui Trump și de a se adresa direct alegătorilor cu un mesaj clar: este timpul ca America să „întoarcă pagina”. Harris nu a ratat ocazia de a-l prinde pe Trump în colțuri politice incomode, cum ar fi refuzul lui de a-și clarifica poziția cu privire la o potențială interdicție națională a avortului.

„Nu trebuie să îți abandonezi credințele sau valorile pentru a înțelege că guvernul – și cu siguranță Donald Trump – nu ar trebui să decidă ce face o femeie cu propriul corp,” a subliniat Harris. Ea a continuat, evidențiind că în unele state conservatoare procedura este interzisă cu excepții foarte limitate.

Pentru Trump, avortul rămâne o temă sensibilă, cu potențial de a-i afecta susținerea electorală. El a răspuns vehement, susținând că afirmațiile lui Harris sunt „o minciună absolută” și că nu este în favoarea unei interdicții totale a avortului. Fostul președinte și-a reiterat poziția, afirmând că sprijină excepții în cazurile de viol, incest sau atunci când viața mamei este în pericol.

La un moment dat, Trump a avansat o acuzație extremă, afirmând că unii copii ar fi supuși unor „execuții” după naștere. Unul dintre moderatorii dezbaterii, de la ABC, a intervenit rapid pentru a corecta informația, subliniind: „Nu există niciun stat în această țară unde este legal să ucizi un copil după ce s-a născut.”

Un alt punct esențial în această dezbatere a fost felul în care Harris a gestionat subiectul delicat al revoltei de la Capitoliu din 6 ianuarie. Atingând acest punct sensibil, Harris a reușit să declanșeze o reacție explozivă din partea lui Trump, care a făcut afirmații contradictorii despre implicarea sa. Pe de o parte, Trump a negat că ar fi avut vreo legătură cu atacul, în ciuda evidențelor, iar pe de altă parte a continuat să-și apere celebrul comentariu despre „oamenii foarte buni” care au participat la marșul de la Charlottesville, referindu-se la niște demonstranți neo-naziști, care au ieșit pe străzi cu torțe și svastici și au provocat pierderi de vieți omenești.

Deși echipa lui Trump a promis că acesta va avea o abordare mai disciplinată în această dezbatere, realitatea a fost cu totul alta. Performanța sa a fost marcată de incoerență și furie, toate amplificate de corecțiile frecvente ale moderatorilor. Spre deosebire de prima dezbatere împotriva lui Biden, Trump nu a reușit să controleze discursul și să își mențină audiența ațintită în fața ecranelor. În schimb, atacurile sale repetate împotriva lui Harris au părut să-i ofere acesteia oportunitatea perfectă de a-și demonstra, dacă nu competența, cel puțin claritatea în fața electoratului.

Ceea ce americanii au văzut marți seara a fost un Trump care părea convins că va domina scena, așa cum a făcut-o în trecut. Însă, Harris, prin experiența sa de procuror, a știut exact cum să îl provoace și să-l aducă în situații inconfortabile. Deși există încă multe necunoscute în cursa electorală, această dezbatere a fost, fără îndoială, un moment esențial. Harris a reușit să își consolideze poziția, în timp ce Trump a lăsat impresia unui lider obosit, prins în capcana propriilor greșeli.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

acest articol reprezintă o opinie
Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel