Nuclearelectrica a decis să reducă puterea Unităţii 1 a Centralei de la Cernavodă noaptea trecută.
Nuclearelectrica a redus cu 10% puterea Unităţii 1 a Centralei de la Cernavodă, în noaptea de 23 august şi în dimineaţa zilei de 24 august, pentru realizarea unor lucrări de modificare a parametrilor de funcţionare a condensatorului turbinei, din cauza acumulării impurităţilor în apă (alge şi mâl).
"SN Nuclearelectrica SA informează acţionarii şi investitorii asupra reducerii puterii Unităţii 1 CNE Cernavodă cu 10%, în noaptea de 23 august 2022 şi în dimineaţa zilei de 24 august 2022. Reducerea de putere a Unităţii 1 CNE Cernavodă este necesară pentru realizarea unor lucrări de modificare a parametrilor de funcţionare a condensatorului turbinei (partea clasica a centralei) din cauza acumulării impurităţilor în apă (alge, mâl). În paralel cu realizarea lucrărilor anterior menţionate, puterea Unităţii 1 poate fi redusă cu până la 25%", se arată într-un raport al companiei remis miercuri seara Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Unitatea 1 CNE Cernavodă va reveni la puterea nominală după finalizarea lucrărilor de modificare a parametrilor şi îndepărtarea impurităţilor acumulate, dă asigurări SNN.
"Reducerea de putere şi realizarea lucrărilor se realizează în conformitate cu procedurile specifice ale CNE Cernavodă şi nu au niciun impact asupra personalului, securităţii nucleare, mediului înconjurător şi populaţiei", se mai spune în document, conform Agerpres.
Aceasta este definită ca fiind situaţia în care oamenii nu îşi permit să menţină temperaturi confortabile în locuinţe ori sunt nevoiţi să renunţe la alte necesităţi de bază precum hrană, îmbrăcăminte sau medicamente, pentru a-şi plăti facturile la energie.
Potrivit unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice, fenomenul s-a acutizat în contextul pandemiei. În plus, 19% dintre gospodării suferăe de ceea ce se numeşte 'sărăcie energetică ascunsă', reducându-şi mult consumul din cauza veniturilor mici.
Specialiştii propun, printre altele, renovarea clădirilor atât în mediul urban, cât şi în cel rural, utilizarea sporită a energiei regenerabile şi înfiinţarea unor ghişee unice la nivelul administraţiilor locale, care să ofere servicii integrate şi accesibile pentru gospodăriile vulnerabile, scrie Rador.
”Includerea energiei nucleare în taxonomia Uniunii Europene privind finanțarea sustenabilă este o soluție viabilă pentru atingerea obiectivelor României privind independența energetică și decarbonizarea. Prin dezvoltarea în continuare a proiectelor în domeniul nuclear și al gazului natural, vom valorifica potențialul țării noastre de a deveni un hub energetic în regiune, vom dezvolta industria și vom crea noi locuri de muncă”, a afirmat prim-ministrul României.
În cadrul discuțiilor a fost subliniată importanța inițiativei ”Parteneriat Global pentru Infrastructură”, lansată în cadrul Summit-ului G7, și alocarea grantului în valoare de 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a programului de dezvoltare a reactoarelor modulare mici în România de către NuScale – Etapa Preliminară a Studiilor de inginerie și proiectare. Prim-ministrul a menționat că România va participa, prin Societatea Națională Nuclearelectrica, cu 9 milioane de dolari pentru co-finanţarea acestei noi etape de programului, având în vedere obiectivul țării noastre de consolidare a profilului energetic, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului și cu țintele de decarbonizare asumate. CITEŞTE MAI MULTE AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu