Necazurile lui Vladimir Putin s-au înăsprit în ultimele zile, pe măsură ce rușii de rând au reacționat împotriva deciziei de mobilizare, iar propagandiștii naționaliști și-au continuat delirul la televizor, contestându-i acum decizia de a schimba prizonieri.
După ce președintele rus a anunțat miercuri o mobilizare parțială pentru a sprijini „operațiunea militară specială” din Ucraina, protestele au izbucnit în orașele mari din Rusia. Între timp, naționaliștii ruși au criticat schimbul de prizonieri efectuat în această săptămână, după o contraofensivă reușită a Ucrainei la începutul acestei luni.
Deși mobilizarea a fost una parțială care a afectat doar rezerviștii activi, mulți se tem că proiectul s-ar putea extinde brusc. Protestatarii au riscat să fie arestați miercuri seară pentru a demonstra împotriva mișcării lui Putin, iar peste 1.200 au fost reținuți la Moscova și Sankt Petersburg, potrivit OVD-Info, un grup independent rus pentru drepturile omului.
De asemenea, proiectul de anunț părea să stimuleze un exod de bărbați ruși, joi. Prețurile biletelor de avion internaționale au crescut, la fel ca traficul la punctele de frontieră, inclusiv la granița cu Finlanda și Georgia, potrivit Reuters. Un rus din Istanbul, care refuză să-și dea numele complet, a declarat agenției de presă că consideră mobilizarea un „pas foarte prost” care poate crea „multe probleme multor ruși”.
Între timp, naționaliștii din linia dură și-au intensificat criticile la adresa campaniei din Ucraina, după ce a fost anunțat un schimb de prizonieri după decretul de mobilizare. În acord, Rusia i-a eliberat pe câțiva dintre luptătorii ucraineni care au apărat oțelăria Azovstal, într-o luptă întinsă la Mariupal. Igor Girkin, un fost ofițer de informații rusesc, a descris momentul eliberării drept „mai rău decât o crimă, mai rău decât o greșeală, este o prostie incredibilă”.
"Represiunea s-a accentuat progresiv din 2012 şi a atins punctul său culminant cu legile adoptate după începerea războiului", potrivit acestui document de peste 120 de pagini, care evocă "un climat de teamă şi intimidare".
Difuzarea de "informaţii false" despre forţele armate ruse este de acum pasibilă la 15 ani de închisoare.
Acest arsenal juridic are ca efect să determine organizaţiile neguvernamentale, militanţii, apărătorii drepturilor omului, avocaţii şi jurnaliştii "să-şi reducă sau să-şi abandoneze activităţile, ba chiar să-şi părăsească ţara", se menţionează în raportul ce va fi prezentat în cursul zilei Consiliului permanent al OSCE.
Cu atât mai mult cu cât "persecuţia se face pe faţă", iar propaganda funcţionează din plin.
Sub controlul direct al preşedintelui Vladimir Putin, autorităţile au "drept ultim scop crearea unei societăţi monolitice", unde toţi opozanţii sunt destinaţi să dispară de pe scena politică, adaugă documentul, evocând o "izolare" crescândă a societăţii ruse.
Prezentă în această săptămână la Viena, unde se află sediul OSCE, Evghenia Kara-Murza, soţia deţinutului politic Vladimir Kara-Murza, încearcă să fie "vocea" acestor opozanţi reduşi la tăcere.
"Este foarte important să ne amintim că această invazie pe scară largă în Ucraina se desfăşoară într-un context de represiune în masă în Rusia", a subliniat ea într-o întâlnire cu jurnalişti, în timp ce peste 1.300 de manifestanţi care protestau împotriva mobilizării parţiale au fost arestaţi miercuri.
Ea spune că observă o conştientizare a situaţiei: "Chiar şi acele victime ale spălării creierelor încep să-şi pună întrebări când văd că un război despre care se credea că va dura trei zile durează de peste şapte luni" şi că sancţiunile încep să preseze.
Soţul său, un critic vehement al Kremlinului şi al ofensivei ruse în Ucraina, este deţinut din aprilie 1992 în aşteptarea unui proces. Acest fost jurnalist, în vârstă de 41 de ani, este unul dintre ultimii opozanţi de anvergură care trăiesc în Rusia.
Raportul este al treilea făcut public de OSCE de la începerea conflictului în Ucraina, în cadrul aşa-numitului mecanism "Moscova".
Documentul a fost redactat în luna august de un singur raportor desemnat de 38 din cele 57 de state membre, Angelika Nussberger, profesor la Universitatea din Koln. Rusia nu a răspuns cererii de a i se organiza o vizită la faţa locului.
Primele două rapoarte indicaseră "încălcări evidente ale drepturilor" de către trupele ruse în Ucraina, putând constitui crime de război şi crime împotriva umanităţii.
OSCE, creată în 1975, în plin Război rece, pentru a favoriza dialogul Est-Vest, avusese o iniţiativă similară în 2018 pentru a examina crimele în Cecenia împotriva persoanelor LGBT şi în 2020 ca urmare a alegerilor frauduloase şi a represiunii în Belarus, notează Agerpres.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat joi pe ruşi "să "protesteze" împotriva mobilizării pe frontul ucrainean anunţată de Kremlin sau "să se predea" forţelor Kievului, notează AFP.
"În acest război în şase luni, au fost ucişi 55.000 de soldaţi ruşi (...) Vreţi mai mulţi? Nu? Deci protestaţi! Luptaţi! Fugiţi! sau predaţi-vă" armatei ucrainene, a lansat Volodimir Zelenski în rusă în tradiţionalul său mesaj video. "Acestea sunt opţiunile voastre pentru a supravieţui", a adăugat el.
"Sunteţi deja complici la toate crimele (armatei ruse), crimele şi torturile ale căror victime sunt ucrainenii. Pentru că tăceţi. Pentru că tăceţi mereu", a acuzat liderul de la Kiev.
El a adăugat că autorităţile ruse se pregătesc să mobilizeze "până la un milion de oameni". Oficial, Moscova a anunţat cu o zi înainte mobilizarea cu începere de miercuri a 300.000 de rezervişti.
"Este momentul alegerii pentru voi. Pentru bărbaţii din Rusia, este alegerea de a muri sau de a trăi, de a deveni invalizi sau de a-şi păstra sănătatea. Pentru femeile din Rusia, alegerea este să-şi piardă pentru totdeauna soţii, fiii, nepoţii ori să încerce, totuşi, să îi protejeze împotriva morţii, împotriva războiului, împotriva unui singur bărbat", Vladimir Putin, a continuat preşedintele ucrainean.
Peste 1.300 de persoane au fost arestate miercuri în cursul unor manifestaţii improvizate împotriva mobilizării în întreaga Rusie, potrivit ONG-ului OVD-Info.
Anunţul mobilizării a provocat şi un aflux de ruşi care doresc să părăsească ţara, cu cozi semnalate la frontierele terestre cu mai multe ţări. Nu este disponibilă nicio estimare a numărului acestora, menţionează AFP.
Kremlinul a negat amploarea plecărilor, vorbind de un fenomen "mult exagerat"
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News