Putin nu s-ar fi hotărât dacă va candida pentru un nou mandat. Kremlinul recunoaște: Nu s-a luat o decizie

În culise, Vladimir Putin ar fi decis să candideze în alegerile prezidențiale din martie, o mișcare care îl va menține la putere cel puțin până în 2030, deoarece liderul Kremlinului simte că trebuie să îndrume Rusia prin cel mai periculos drum al națiunii, din ultimele decenii, au declarat șase surse pentru Reuters.

După ce a dezamorsat o revoltă armată condusă de liderul grupului mercenar Wagner în iunie, Putin a luat măsuri pentru a-și consolida sprijinul în rândul bazei sale din forțele de securitate, armată și votanții regionali din afara Moscovei, iar armata de mercenari a fost adusă sub control strict.

Cheltuielile pentru apărare, armament și bugetul general al Rusiei au crescut în timp ce Putin a avut numeroase apariții publice, inclusiv în afara Moscovei, în ultimele luni.

"S-a luat decizia - va candida", a declarat una dintre sursele care are cunoștințe despre planificare.

O altă sursă, de asemenea familiarizată cu planurile Kremlinului, a confirmat că s-a luat o decizie și că consilierii lui Putin se pregătesc pentru participarea sa la alegeri. Alte trei surse au spus că decizia de a candida în alegerile prezidențiale din martie 2024 a fost luată.

Sursele au vorbit cu Reuters sub protecția anonimatului din cauza sensibilității politicii Kremlinului.

Una dintre ele a spus că o sugestie regizată urmează să apară în câteva săptămâni, confirmând un raport al ziarului Kommersant, de luna trecută.

În timp ce mulți diplomați, spioni și oficiali au declarat că se așteaptă ca Putin să rămână la putere pe viață, până acum nu a existat nicio confirmare specifică a planurilor lui Putin de a candida din nou.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin nu a comentat încă problema, adăugând: "Campania nu a fost anunțată oficial încă."

Provocările lui Putin pe drumul către un nou mandat

Putin, în vârstă de 71 de ani, căruia i-a fost predată președinția de Boris Elțin în ultima zi a anului 1999, a ocupat deja funcția de președinte mai mult decât orice alt conducător rus de la Iosif Stalin încoace, depășind chiar perioada de 18 ani a lui Leonid Brejnev.

Diplomații susțin că nu există un rival serios care să poată amenința șansele lui Putin la urne, în cazul în care actualul președinte ar decide să candideze din nou. Fostul spion KGB beneficiază de o rată de aprobare de 80%, se poate baza pe sprijinul statului și al mass-media de stat, iar opoziția publică la continuarea domniei sale este aproape inexistentă în mediul mainstream.

Cu toate acestea, Putin se confruntă cu cel mai serios set de provocări pe care orice lider de la Kremlin le-a întâmpinat de la Mihail Gorbaciov încoace, în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice acum mai bine de trei decenii.

Războiul din Ucraina a declanșat cea mai mare confruntare cu Vestul de la Criza Rachetelor din Cuba (1962), iar sancțiunile occidentale rezultate au reprezentat cel mai semnificativ șoc extern pentru economia rusă în decenii.

Inflația și-a accelerat creșterea, în timp ce rubla a scăzut la nivelurile de la începutul războiului, iar cheltuielile pentru apărare vor reprezenta aproape o treime din totalul bugetului Rusiei în 2024, conform proiectelor guvernului.

Cu toate acestea, cea mai mare amenințare directă la adresa continuării domniei lui Putin a apărut în iunie, când cel mai puternic mercenar rus, Evgheni Prigojin, a condus o revoltă de scurtă durată.

Prigojin a fost ucis într-un accident de avion la două luni după rebeliune, iar Putin a folosit ulterior Ministerul Apărării și Garda Națională pentru a extinde controlul asupra a ceea ce a mai rămas din Wagner.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News