Putin recunoaște că o confruntare directă între Rusia şi NATO ar fi o ''catastrofă globală''. Dar liderul Kremlinului se preface că el e victima

Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală, a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan.

Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala simţul raţiunii în rândul celor care susţin o asemenea opţiune.

Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial.

Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o eroare ce are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special.

Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial.

La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri.

El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar 7 din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, dar mai încolo, vom vedea.

Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede necesitatea unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede vreo raţiune de a se întâlni acum cu Putin, scrie Agerpres.

Sondaj. Majoritatea occidentalilor își doresc păstrarea sancțiunilor economice împotriva Rusiei, în ciuda propagandei Kremlinului

Potrivit unui sondaj YouGov-Cambridge, care a evaluat opinia publică în 25 dintre cele mai mari țări ale lumii, în Occident există un sprijin puternic pentru menținerea și, preponderent, întărirea și extinderea măsurilor militare și economice împotriva Moscovei, notează The Guardian.

Dar, în timp ce sondajul a evaluat respondenții din majoritatea națiunilor occidentale ca fiind într-o dispoziție fără compromisuri, mai multe țări din întreaga lume - inclusiv unele din vest - au fost semnificativ mai ambivalente față de Rusia.

„Dacă Putin se bazează pe scăderea hotărârii occidentale, această cercetare sugerează mai multe vești proaste pentru campania sa militară aflată în asediu”, a spus Joel Rogers de Waal, directorul academic al YouGov. „Dar nu avem un consens internațional larg.”

În ceea ce privește Occidentul, sprijinul pentru sancțiuni a variat de la un nivel de minimum 57%, respectiv 58%, în Franța și Germania, la 60%, 62% și 65% în Canada, SUA și Polonia. Maximele, de peste 70%, au fost înregistrate în Marea Britanie, Suedia și Danemarca.

Un număr semnificativ au simțit, de asemenea, că sancțiunile existente „nu sunt suficient de dure” și ar trebui consolidate – 62% în Polonia, 57% în Suedia, 50% în Marea Britanie, 40-50% în Franța, Germania, Spania și SUA .

Mulți occidentali s-au arătat în favoarea suplimentării sancțiunilor chiar dacă costurile de trai ar crește ușor - 66% în Danemarca, 63% în Marea Britanie. În cazul unei creșteri substanțiale a costurilor de trai, sprijinul a scăzut, dar cu cel mult aproximativ 10 puncte procentuale.

Din punct de vedere militar, a existat un sprijin substanțial pentru ajutorarea Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de arme, informații și instruire în afara țării.

O majoritate din toate cele 10 țări occidentale de bază a favorizat, de asemenea, desfășurarea măsurilor non-violente de „război hibrid”, cum ar fi vizarea mass-media rusă cu informații alternative – dar a existat puțin sprijin occidental (30-40% în majoritatea țărilor, scăzând la doar 20% în Germania) pentru implicarea militară directă a NATO.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News