EXCLUSIV  Putin și sfidarea Curții Penale Internaționale. De ce Mongolia nu a executat mandatul internațional. Analistul Ștefan Popescu: Este ca o ‘enclavă’ între doi vecini foarte puternici

Mongolia se află într-o poziție delicată după ce nu a executat un mandat internațional de arestare emis pe numele președintelui rus Vladimir Putin. Aceasta este membră a Curții Penale Internaționale, iar orice membru este obligat să acționeze conform mandatelor emise de instanță. Totuși, Mongolia nu a făcut acest lucru.

Președintele rus a fost primit cu mare apreciere de statul mongol. În timpul vizitei, Putin l-a invitat pe președintele Ukhnaagiin Khürelsükh, la summitul BRICS al economiilor emergente, care va avea loc în Rusia în luna octombrie.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu a abordat acest subiect în exclusivitate pentru DC News. El a explicat care a fost motivul real pentru care Mongolia nu a executat mandatul de arestare, ce precedent riscă să apară, cum văd Kievul și Occidentul situația în spatele ușilor închise, și care este singura cale a Mongoliei de a se apropia de Occident.

De ce Mongolia nu a executat mandatul de arestare - Cleștele Ruso Chinez

"Primul meu răspuns este că ar trebui să ne uităm pe o hartă, să vedem situația geografică și geopolitică a Mongoliei. Mongolia, într-adevăr, este un stat democratic, o democrație, dar este o țară ‘enclavată’, cu ghilimelele de rigoare. Este ca o ‘enclavă’ între doi vecini foarte puternici, care mai sunt și aliați în războiul din Ucraina, și mai ales în contestarea ordinii internaționale și a rolului Occidentului în această ordine. În același timp, Mongolia este o țară slabă în raport cu acești doi vecini. Mongolia folosește relația cu Federația Rusă pentru a-și echilibra relația cu China. China este considerată o mai mare amenințare pentru Mongolia sau mai bine zis adevărata amenințare. Totodată, Mongolia este o țară slab populată și o parte din teritoriul ei istoric, inclusiv mormântul lui Ginghis Han, se află pe teritoriul Republicii Populare Chineze. Prin urmare, Mongolia, având în vedere resursele ei limitate, încleștarea ei între vecinii chinezi și ruși, nu avea cum să aplice hotărârea Tribunalului Penal Internațional", a spus Ștefan Popescu.

Cum văd Kievul și Occidentul situația în spatele ușilor închise. Riscul unui precedent periculos

"Cred că acest lucru va fi înțeles de cancelariile occidentale. În același timp, cred că ministerul de Externe de la Kiev înțelege această situație în ciuda comunicatului dur pe care l-a dat. Kievul era obligat să acționeze într-o asemenea manieră, deși este conștient de situația particulară a Mongoliei, pentru că trebuia să dea un semnal tuturor celorlalte state care ar fi dispuse să-l primească pe președintele rus fără a exista apoi o punere în aplicare a sentinței Curții Penale Internaționale. Pe de altă parte, comunicatul dur al Kievului are în vedere și pericolul apariției unui precedent. Lipsa acelei comunicări ar fi validat indirect dorința statelor care ar vrea să-l primească pe Vladimir Putin. 

Trebuie să deschidem o paranteză și să ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat cu Mongolia dacă ar fi aplicat sentința instanței internaționale. Care ar fi fost reacția Rusiei? Care ar fi fost reacția Chinei? Ar fi avut Mongolia capacitatea să pună în aplicare o asemenea sentință? Din punctul meu de vedere nu", a declarat Ștefan Popescu.

Proiectul 'Celui de-al Treilea Vecin'. Unica cale a Occidentului în Asia Centrală

"Aș vrea să mai amintesc un lucru pentru că am studiat problema. Am fost interesat de strategia lui Emmanuel Macron către Asia Centrală. Acum un an sau doi Macron a efectuat și o vizită în Ulan Bator (capitala Mongolie). A fost prima vizită a unui președinte francez, pentru că francezii aveau un proiect de, hai să-i spunem, ‘Cel de-al Treilea Vecin’. El intenționa să facă din UE și Occident al treilea vecin pentru țările din Asia Centrală. A încercat să caute o formulă de a scoate Mongolia din încleștarea ei între vecinii chinezi și ruși. Fără îndoială el a fost și în Mongolia, pentru că acest proiect spre Asia Centrală nu viza numai Kazakhstan, Uzbekistan. În ciuda contractelor semnate, din punct de vedere strategic, Franța și puterile occidentale nu pot juca, din păcate, acolo. Au o influență cel mult limitată, ca să nu spunem nulă, în Mongolia pentru că efectiv nu ai pe unde să te duci. Cum scoți din cleștele vecinilor această țară? E imposibil, din păcate. Au o situație geografică ingrată", a concluzionat analistul de politică externă, Ștefan Popescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News