Radu Carp: Putin e obsedat de sfârșitul violent a lui Gaddafi. De ce nu de sfârșitul lui Saddam Hussein? Există o diferență majoră
Rebeliunea lui Evgheni Prigojin de acum trei săptămâni nu s-a transformat într-o lovitură de stat, liderul Wagner urmărind să schimbe conducerea militară a Rusiei. Marșul spre Moscova, panica din jurul evenimentului, dar și mesajul total atipic al președintelui Vladimir Putin care a admis că „situația e complicată” au arătat vulnerabilitatea regimului în ciuda uriașului aparat de represiune al Kremlinului. Rebeliunea Wagner a fost de departe cel mai dificil moment politic pentru Vladimir Putin din 1999 de când e la putere.
Rebeliunea Wagner s-a terminat fără consecințe politice la Kremlin, dar a arătat că „împăratul e gol”.
Fără să fie vreodată o alternativă politică, Prigojin a urmărit fără succes schimbarea conducerii militare, dar criza fără precedent pe care a creat-o nu a fost suficientă pentru a pune baza condițiilor de schimbare a puterii, în ciuda faptului că mulți analiști nu exclud o susținere din partea elitelor ruse. Inclusiv militare, federale sau din aparatul serviciilor de informații. Nu însă suficient.
Prigojin a arătat însă fisuri în structura politică a Kremlinului.
În contextul în care Vladimir Putin a eșuat în a-și numi un succesor care să îi asigure integritatea fizică - scenariu pe care îl cunoaște încă din 1999 când Boris Elțîn i-a predat puterea - temerile președintelui rus tind să atingă paranoia.
La trei săptămâni după rebeliunea Wagner sunt multe întrebări fără răspuns. Cum a reușit Prigojin cu 2.000 - 3.000 de mercenari să ocupe Rostov pe Don, să avanseze „ca prin brânză” spre Moscova și ce a negociat cu Vladimir Putin. Rămâne mesajul rarisim și atipic al președintelui rus din dimineața zilei de 24 iunie 2023, când, vizibil îngrijorat de situația din Rusia, a acuzat liderii rebeliunii de înaltă trădare ca mai apoi să îi grațieze.
De ce e Vladimir Putin obsedat de sfârșitul violent al lui Gaddafi și nu a lui Saddam Hussein?
Președintele rus Vladimir Putin și fostul dictator Muammar Gaddafi, în timpul vizitei lui Putin în Libia în 2008. Foto: Kremlin
Reputatul profesor Radu Carp, profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti și director al Departamentului de Politici Publice, Relaţii Internaţionale şi Studii de Securitate, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, unul din cei mai importanți experți români pe spațiul fost sovietic, a atras atenția în cadrul unei ediții recente a podcastului Obiectiv EuroAtlantic difuzat de DefenseRomania cu privire la temerile pe care Vladimir Putin le are asupra propriei integrități fizice.
Profesorul Carp subliniază obsesia pe care o are Putin față de sfârșitul violent al liderului libian Muammar Gaddafi și precizează că și-a pus întrebarea de ce e Putin obsedat de moartea lui Gaddafi și nu a lui Sadam Hussein, fostul dictator irakian?
Ambii dictatori au condus un regim criminal, profund corupt, au tras în propria populație, au săvârșit crime abominabile și au sfârșit înlăturați de la putere.
Însă spre deosebire de Saddam, care a pierdut puterea după o intervenție militară a SUA, fiind capturat de americani și judecat de un tribunal irakian, în cazul Gaddafi a existat o implicare externă coroborată cu o revoltă populară. Gaddafi a fost nevoit să se ascundă de teama revoluționarilor, în condiții extrem de dure, fiind capturat, batjocorit, agresat și executat.
În ciuda faptului că un asemenea scenariu în Rusia e total improbabil, obsesia pe care o are Putin cu privire la moartea lui Gaddafi e sugestivă pentru a înțelege paranoia care s-a instaurat la Kremlin, consideră profesorul Carp.
„Vladimir Putin nu are un succesor vizibil, o persoană care să îi garanteze integritatea fizică. Vladimir Putin are o temere față de propria integritate fizică. El e obsedat de exemplu de sfârșitul lui Muammar Gaddafi care a fost unul violent. Dar mi-am pus următoarea întrebare: De ce nu e obsedat de sfârșitul lui Saddam Hussein?
E obsedat de sfârșitul lui Gaddafi pentru că a fost o combinație între informații pe plan extern și oameni simpli care s-au revoltat și i-au cauzat moartea. De acest lucru se teme Vladimir Putin. Nu de o operațiune de tip Prigojin pe care o poate reprima cu aparatul de forță pe care îl deține. Dar se teme de o conjunctură în care ar exista o revoltă a oamenilor simpli cuplată cu o intervenție din exterior. Un scenariu total improbabil, dar acest lucru arată cât de obsedat de propria personalitate e Vladimir Putin”, a explicat profesorul Radu Carp, potrivit DefenseRomania.
Urmărește integral podcastul RUSIA DUPĂ REBELIUNEA LUI PRIGOJIN: SE CLATINĂ PUTIN?, în care a fost invitat profesorul Radu Carp
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
