EXCLUSIV  Raed Arafat dezvăluie marele plan pentru 2025 /video

Raed Arafat a menționat că pompierii efectuează exerciții anuale la spitale și unități sanitare, dar evacuarea unui spital în exercițiu este dificilă. El a subliniat că în fiecare an se desfășoară sute de exerciții și că se planifică un exercițiu major pentru anul viitor, similar celui din 2018.

"Se fac exerciții de alarmă. Pompierii au exerciții anuale la spitale și la unitățile sanitare, dar e foarte greu să evacuezi un spital în exercițiu. Noi avem sute de exerciții pe an care se fac. Și anul viitor planificăm un exercițiu major, asemănător cu cel din 2018, că tot am vorbit de provocări", a declarat secretarul de stat.

Arafat a atras atenția asupra provocărilor generate de schimbările climatice, precum vreme extremă, inundații și alunecări de teren, care afectează protecția civilă.

"Provocările noastre nu se opresc la pandemie. Avem schimbările climatice. Toate schimbările climatice pot să aducă foarte multe provocări, foarte multe aspecte. 

De ce? Avem un timp extrem, o vreme extremă, inundații, alunecări de teren, persoane deplasate, persoane rămase fără domiciliu și așa mai departe. Astea toate sunt provocări către protecția civilă. Plus, se poate să te surprindă un cod roșu de vreme rea și nu ești protejat și devii victima acestui cod", a mai precizat Raed Arafat.

În caz de cutremur, secretarul de stat a precizat că IGSU este forța principală de intervenție, sprijinită de structurile DSU, aviația Ministerului de Interne și serviciile medicale de urgență.

"Acesta este un aspect. După care, la cutremur, intervine IGSU-ul, care este forța de intervenție principală, cu mobilizare din toată țara. Normal, sunt toate structurile DSU-ului, IGSU-ul, aviația Ministerului de Interne, care e în coordonarea DSU, serviciile medicale de urgență, ambulanță, SMURD. Toate acestea au un rol în intervențiile respective", a menționat acesta.

În final, Raed Arafat a mai precizat că Armata intervine ca forță de sprijin atunci când personalul sau tehnica necesară lipsesc, răspunzând întotdeauna pozitiv solicitărilor.

"Armata vine în momentul în care, în anumite zone, nu există personal suficient sau nu există o anumită tehnică de care am avea nevoie. Armata întotdeauna a răspuns cu "da" și ea este prevăzută ca parte din intervenție, că forță de sprijin pentru noi. O solicităm, până acum n-am avut de la Armată refuzuri. Întotdeauna ne-a fost alături.

Au fost cazuri în care am solicitat Armata să intervină cu noi și la înzăpeziri, și la inundații, unde au intervenit și au sprijinit. De asemenea, au intervenit și la stingerea incendiilor de pădure. Alt risc, pe care îl vedem peste tot în Europa, și de care până acum România a scăpat este cel de incendii masive de pădure.

Dar asta nu înseamnă că va fi așa tot timpul. Cu cât pădurea îmbătrânește sau nu e curățată și întreținută, cu atât riscul incendiilor devine mai mare. Cu cât temperaturile cresc, cu atât mai mult seceta se accentuează, iar riscul incendiilor de pădure este foarte mare", a conchis Raed Arafat.

***

Până în anul 2004, măsurile de protecție civilă și stingere a incendiilor se realizau de către Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari și Comandamentul Protecției Civile, instituții aflate sub coordonarea Ministerului de Interne.

Pentru a se adapta la creșterea exponențială a riscurilor nonmilitare, pe fondul accelerării tendințelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităților economice și producerii de dezastre, cele două instituții menționate fuzionează în decembrie 2004, luând astfel ființă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

Obiectivul fundamental al activității desfășurate de IGSU vizează eficientizarea acțiunilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, în vederea menținerii sub control a riscurilor și asigurării stării de normalitate a vieții comunităților umane și este atins prin multitudinea de activități de prevenire și intervenție pentru stingerea incendiilor, descarcerare și prim-ajutor SMURD, salvarea persoanelor și limitarea pagubelor produse de inundații, alunecări de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistența persoanelor aflate în situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de calamități naturale sau antropice.

Inspectoratul general și structurile teritoriale au în componență 42 de centre operaționale și peste 280 subunități operative.

Necesarul de personal se asigură prin instituțiile de formare dedicate: Academia de poliție „Alexandru Ioan Cuza” București – Facultatea de Pompieri și Școala de Subofițeri Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldești.

În calitate de integrator al Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, creat în 2004, IGSU coordonează acțiunile instituțiilor implicate în managementul situațiilor de urgență, asigurând și funcția de punct național de contact în relația cu organizațiile internaționale guvernamentale și neguvernamentale cu responsabilități în domeniu.

Pentru gestionarea situațiilor de urgență, IGSU și structurile județene îndeplinesc misiuni de:

• monitorizare, evaluare, cercetare a cauzelor producerii situațiilor de urgență;
• informare și educare preventivă a populației și avertizare a acesteia, înștiințare a autorităților administrației publice, despre posibilitatea/iminența producerii situațiilor de urgență;
• căutare, descarcerare și salvare a persoanelor;
• evacuare a persoanelor, populației sau bunurilor periclitate, prin asigurarea măsurilor de evacuare, instalarea taberelor de sinistrați, participarea la transportul populației și al unor categorii de bunuri;
• distrugere a zăpoarelor de gheață sau degajare a cursurilor de apă;
• acordare a asistenței medicale de urgență prin module SMURD din cadrul serviciilor de urgență profesioniste;
• asigurare logistică a intervenției structurilor proprii și punere la dispoziția altor structuri, a unor categorii de tehnică, materiale și echipamente;
• stingere a incendiilor;
• decontaminare a populației, cu mijloace specializate și/sau a punctelor de decontaminare personal, tehnică și echipament recunoscute din timp în profil teritorial;
• neutralizare a efectelor materialelor periculoase prin acțiuni de asanare a muniției neexplodate din timpul conflictelor militare.

În cadrul inspectoratelor județene pentru situații de urgență funcționează Serviciul Medical de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), având ca operator aerian structurile de aviație ale Ministerului Afacerilor Interne, în colaborare cu spitalele județene, regionale și cu autoritățile publice locale.

În structura SMURD funcționează echipe integrate de descarcerare, reanimare, specializate în acordarea asistenței medicale și tehnice de urgență, precum și echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat.

Misiunile SMURD:

• intervenția la cazurile în care una sau mai multe persoane se află într-o situație cu risc vital din cauza unei îmbolnăviri acute sau accidentări;
• intervenția la cazurile care necesită acordarea primului-ajutor într-un interval scurt de timp;
• intervenția la cazurile care necesită descarcerarea sau alte operațiuni de salvare;
• asigurarea protecției medicale pentru personalul echipelor de intervenție ale IGSU la misiunile specifice cu risc de accidentare;
• intervenția la accidente colective și calamităţi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News