Raluca Prună, propusă ministru al Justiției, AUDIATĂ în comisii
Propunerea premierului desemnat Dacian Cioloș pentru Ministerul Justiției este Raluca Prună. Ea este audiată, în aceste momente, în comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.
UPDATE: RALUCA PRUNĂ, AVIZATĂ FAVORABIL: 48 de voturi "pentru", unul "împotrivă", și două "abțineri".
Ședința începe cu o prezentare scurtă a celei propuse ca ministru al Justiției, Raluca Prună. Ea își prezintă CV-ul în fața Parlamentarilor, explicând ce funcții a avut și ce a făcut în funcțiile respective.
[citeste si]
Raluca Prună a precizat că "este o onoare că premierul mi-a propus această șansă" și că "înțeleg pe deplin gravitatea acestui moment". Printre alte activități profesionale menționate, Raluca Prună a subliniat că a fost, timp de trei luni, "asistent parlamentar al Monicăi Macovei, cel mai activ deputat european pe chestiunea corupției". Amintim că propunerea retrasă peste noapte, Cristina Guseth, a fost criticată și pentru legătura pe care a avut-o cu Monica Macovei, fără a avea acest aspect legătură cu retragerea sa. Majoritatea membrilor din comisii și-au început discursul prin a sublinia "mi-ați luat o piatră de pe inimă" făcând referire la studiile juridice ale Ralucăi Prună. Primul care a precizat acest lucru a fost Cirprian Ciucă, președintele Comisiei, care a făcut observația după ce Raluca Prună a precizat că a terminat Facultatea de Drept.
Întrebată de Ciprian Nica (PSD) dacă va colabora cu Parlamentul pentru reforma profundă, Raluca Prună a spus că "răspunsul este evident da, voi colabora cu Parlamentul, este o obligație profesională, e de la sine înțeles".
Remus Cernea a întrebat-o pe Raluca Prună care este poziția sa cu privire la căsătoriile persoanelor de același sex. "Există o dezbatere europeană, știți că nu toate statele membre fac posibilă recunoașterea unui parteneriat civil între persoanele de același sex. (...) Urmează să se ia o decizie la nivel european în Consiliu. Într-o materie atât de puțin consensuală în România, nu mă pot pronunța, trebuie să aibă loc o dezbatere amplă. Orice fel de propunere trebuie să țină seama și de faptul că trebuie să modificăm prevederi legislative în vigoare. Dacă într-o societate care dezbate aceste lucruri de mult mai mulți ani decât dezbatem noi, cea americană, a fost adoptată o prevedere în acest sens în iunie 2015, și într-o societate cum o avem noi, trebuie să fie dezbătută. Orice fel de propunere trebuie să țina seama că trebuie să modificam prevederi legale. România nu are interesul să se singularizeze în UE", a răspuns Raluca Prună.
Nicolae Popa de la PNL a întrebat-o dacă va utiliza dreptul de inițiativă legislativă în cazul conflictului de interese și concurența neloială în familiile în care un soț e magistrat, altul avocat. Raluca Prună a precizat că nu se poate pronunța, fiind necesară o dezbatere, și a adăugat că "legiferarea unui conflict de interese ne-ar singuraliza ca stat membru" și "nu totul poate fi legiferat". Ea a subliniat că trebuie ținut cont de repercursiunile pe care o astfel de decizie le poate avea asupra familiilor de magistrați.
Iată și alte precizări, pe scurt, făcute de Raluca Prună, ca urmare a întrebărilor parlamentarilor din comisii:
- Legea nu trebuie tratată ca un moft, trebuie respectată. E o problemă în România în ceea ce privește interpretarea unitată a legii, dar nu numai în România. Ministerul Justiției nu poate avea competență. Aparține cu precădere Înaltei Curți. Ministerul Justiției poate fi catalizator, care să invite la masa dialogului actorii instituționali, pe cei care aplică legea. Se întâmplă ca aceeași lege să fie aplicată într-un fel la o Curte de Apel și altfel la altă Curte.
- Se poate întâmplă să adopți o lege neconstituțională, de aceea există CCR. Dacă acest regim de imunitate va fi constatat neconstituțional de CCR, Ministerul Justiției va veni cu o propunere legislativă pentru punerea în acord.
- Am discutat cu premierul desemnat despre prioritățile din justiție.
- România trebuie să execute hotărârile CEDO.
- Cu privire la acoperiți, presupun că vă referiți la magistrați, magistratul face o declarație pe proprie răspundere, trimisă la CSM, CSM consultă CSAT. E vorba despre o declarație și fals în declarații. Restul este legat de speculații.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
