Rămășițele unei societăți agrare vechi de 5000 de ani, descoperite de arheologi

Arheologii au descoperit în Maroc rămăşiţele unei societăţi agrare vechi de 5000 de ani, fiind cea mai veche societate de acest fel descoperită până în prezent în Africa în altă regiune decât Valea Nilului, transmite luni Live Science.

Miile de capete de topoare din piatră şi fragmente de ceramică pictată descoperite în situl de la Oued Beht, nordul Marocului, sugerează existenţa unei societăţi necunoscute în prealabil ce număra cel puţin câteva sute de indivizi - comparabilă ca dimensiuni cu Troia din Epoca Bronzului - care probabil că trăiau laolaltă, cultivau pământul şi făceau comerţ cu alte societăţi din jurul Mediteranei.

Acest sit a fost descoperit de colonişti francezi în anii 1930. După ce acest sit a fost uitat timp de 90 de ani, arheologul marocan Youssef Bokbot a bănuit că acolo ar putea să se afle o descoperire importantă şi a strâns o echipă de experţi în jurul său pentru a începe săpăturile.

Rezultatele acestei cercetări arheologice au fost publicate la 31 iulie în jurnalul Antiquity. Arheologii au descoperit ”o uriaşă cantitate de fragmente ceramice şi topoare şlefuite”, conform co-autorului studiului, Giulio Lucarini, arheolog la Institutul de Ştiinţe ale Patrimoniului din cadrul Consiliul Naţional de Cercetare din Italia.

Varietate de trăsături genetice

Prin datarea cu carbon a unor mostre de cărbune şi seminţe descoperite în timpul săpăturilor, echipa a datat întregul sit din perioada 3400 - 2900 î.Hr. Grupurile de oameni care trăiau acolo aveau o varietate de trăsături genetice provenite de la păstorii tradiţionali din Shara dar şi de la oameni originari din Peninsula Iberică şi din Orientul Mijlociu care s-au stabilit de-a lungul timpului în această regiune a Marocului.

”Avem afluxuri de indigeni din locuri diferite care se întâlnesc pe acest teritoriu despre care ne dăm seama acum că era un creuzet” al diferitelor seminţii, a declarat celălalt co-autor al studiului, Cyprian Broodbank, arheolog la Universitatea din Cambridge.

Oamenii care trăiau pe acest sit erau agricultori care cultivau orz, grâu, mazăre, măsline şi fistic pe pământul arid, conform seminţelor descoperite de arheologi. Echipa a identificat şi rămăşiţe ale unor oi, capre, porci şi vite.

În plus, abundenţa ceramicii şi a topoarelor din piatră sugerează că aceşti oameni din Neolitic produceau astfel de bunuri cu care făceau negoţ cu alte societăţi umane din acea perioadă, probabil din Peninsula Iberică, Egipt şi Mesopotamia.

Ouă de struț în Europa

Alte studii au documentat prezenţa unor obiecte din fildeş şi a ouălor de struţ în Europa în acea perioadă, dar până acum arheologii nu ştiau despre existenţa unei astfel de societăţi, formate din descendenţi ai unor oameni din diferite areale geografice din jurul bazinului Mediteranei şi care păstrau contacte probabil cu societăţi similare, demonstrând că existau contacte şi schimburi între societăţile din jurul Mediteranei.

Arheologii credeau că, la fel ca în Africa sub-sahariană din acea perioadă, Africa de Nord era populată în principal de grupuri de vânători-culegători şi păstori nomazi care se deplasau în căutarea păşunilor pentru animalele lor. Societăţile de agricultori ale perioadei au fost identificate peste tot în jurul Mediteranei, cu excepţia Africii de Nord, care a fost omisă ca posibilă sursă arheologică, cu excepţia notabilă a Văii Nilului.

”Înaintea acestei descoperiri nu se ştia nimic despre agricultură în Africa de Nord cu excepţia Văii Nilului”, conform lui Lucarini.

”Ceea ce facem noi aici nu este să integrăm forţat o singură societate agricolă într-o lume pastorală. Noi arătăm că această parte a lumii aparţine pe deplin Neoliticului şi că facea parte din grupul extins al societăţilor străvechi care practicau agricultura. Am descoperit doar vârful unui aisberg”, a mai comentat şi Cyprian Broodbank, conform Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News