Raport bombă al Curții de Conturi: cum se ia șpaga în Justiție. Cine este de vină pentru condamnările la CEDO

Circuitul șpăgii în instanțe putea fi întrerupt foarte simplu, fără interceptări sau agenți sub acoperire. Un raport al Curții de Conturi, publicat în 2013, arată că sistemul nu funcționează. De aceea, au apărut adevărate rețele de cumpărare a deciziilor instanțelor. Dacă la Tribunalul București sunt cercetați cinci judecători și un grefier, în lotul Viorica Dinu-Antonela Costache, vă dați seama ce se petrece în zeci de instanțe care nu se află în atenția opiniei publice? Patru judecători de la Înalta Curte au fost condamnați sau se află sub urmărire penală pentru trafic de influență și luare de mită, în ultimii trei ani. 

Sistemul care ar fi putut preveni toate aceste infracțiuni se numește ECRIS și are scopul de a asigura repartizarea aleatorie a dosarelor. Cu alte cuvinte, nu se mai poate face trafic de influență și nici nu se mai poate mitui un judecător, dacă nu știi la care dintre magistrați va ajunge dosarul. Din păcate, sistemul ECRIS poate fi păcălit ușor, așa cum s-a și dovedit la Tribunalul București. CSM cunoștea încă din 2009 vulnerabilitățile sistemului, dar nu le-a remediat nici până astăzi.

Curtea de Conturi: pot fi dirijate dosare

În 2011, Curtea de Conturi a constatat, în urma unui control, care sunt problemele ECRIS. Raportul a fost publicat recent, concluzia inspectorilor fiind că sistemul permite dirijarea dosarelor către un anumit complet de judecată.

”Sistemul permite unui justițiabil să investească instața cu mai multe dosare, având același obiect, arată raportul. Consecințele acestui mod de lucru conduc  la existența unor riscuri în activitatea jurisdicțională, în sensul că apare posibilitatea dirijării doar a unuia dintre multiplele dosare cu care a fost investită instanța în aceeași speță, urmată de renunțarea la celelalte, cu ocazia primului termen. Prin aceste dosare construite artificial se denaturează statistica oficială a dosarelor, pe total, pe tipuri de cauze și pe judecător”.

Statistica ”vinovățiilor” la CEDO

Repartizarea aleatorie este garanția unui proces echitabil, în lipsa căreia o judecată corectă nu poate fi făcută. Nu întâmplător, cele mai frecvente condamnări la CEDO sunt cele în care se invocă încălcarea articolului 6, referitor la dreptul unui proces echitabil.

Statistica acestor condamnări ne arată că pentru anul 2012, puterea judecătorească este vinovată în 60% dintre cauzele în care România a fost condamnată, iar puterea legislativă este responsabilă în 51% din cazuri. Puterea executivă se face vinovată de abuzuri în 43% din cazurile finalizate cu o condamnare a României, iar procurorii în 31% din cazuri (în unele spețe, există și responsabilități ale instanței și ale procurorilor sau ale altor autorități).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News