Raport controversat. Neutralitatea Elveției ”a devenit din nou subiect de dezbatere politică”

Elveția nu dorește să se implice în războaie, dar îi place să facă bani, scrie POLITICO.

Confruntarea dintre aceste valori - la care se adaugă îngrijorarea că președintele rus Vladimir Putin reprezintă un risc pentru întreaga Europă - determină țara să își regândească poziția în materie de apărare.

Într-un raport bombă publicat joi, un grup de experți recomandă Guvernului ca țara, care a fost neutră din 1515, să lucreze la o „capacitate de apărare comună” cu UE și NATO.

„De la atacul rusesc asupra Ucrainei, neutralitatea a devenit din nou subiect de dezbatere politică, atât în țară, cât și în străinătate. Presiunea asupra Elveției pentru a-și clarifica poziția este în creștere”, se arată în raport, care solicită o ”revizuire” a politicii sale de neutralitate.

Unul dintre numeroasele motive este modul în care neutralitatea Elveției a afectat vânzările de arme; altul este cum să aperi mai bine o țară înconjurată de două grupări din care nu face parte.

Potențiala perturbare a politicii este încă un semn al modului în care invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022 schimbă peisajul de securitate al Europei. Atacul neprovocat a determinat Suedia și Finlanda să renunțe la neutralitate și să adere la NATO.

Experții care au elaborat raportul - printre care se numără diplomați, înalți funcționari, un fost șef al armatei elvețiene și Wolfgang Ischinger, fostul director al Conferinței de Securitate de la München - au prezentat concluziile lor ministrului elvețian al Apărării și Securității, Viola Amherd, care este și președintele Confederației Elvețiene pentru 2024. Recomandările vor sta la baza strategiei de securitate a Elveției pentru 2025.

Exporturile de arme

Exporturile de arme ale Elveției au scăzut anul trecut cu 27% față de 2022, la mai puțin de 700 de milioane de franci elvețieni (746 de milioane de euro) - atât din cauza dispozițiilor stricte privind exporturile de arme, cât și din cauza efectului unic al încetării de către Qatar a achizițiilor de sisteme de apărare aeriană legate de găzduirea Cupei Mondiale din 2022.

Berna interzice vânzarea de arme către țări aflate în război, iar acest lucru a avut un efect în lanț asupra relațiilor cu alte țări care doresc să trimită Ucrainei arme care ar putea include componente elvețiene.

„Interdicția de reexport trebuie ridicată”, îndeamnă raportul.

Elveția a blocat livrarea de arme și muniții către Ucraina din mai multe țări europene. A fost nevoie de luni de presiuni pentru ca Elveția să accepte să trimită surplusul de tancuri Leopard în Germania pentru a le înlocui pe cele trimise Ucrainei. Refuzul de a permite ca muniția de fabricație elvețiană aflată în stocurile Germaniei să fie trimisă Ucrainei pentru a fi utilizată în sistemele antiaeriene Gepard donate a ajutat producătorul german de armament Rheinmetall să crească producția de muniție în Germania.

Experții doresc, de asemenea, să consolideze industria elvețiană de armament prin stimularea politicilor de compensare și obținerea accesului la programele de armament ale UE și NATO.

Posibil respins în Parlament

Raportul a fost controversat chiar înainte de a fi publicat, deoarece partidele de opoziție au acuzat-o pe Amherd că a numit în comitetul de experți în principal entuziaști ai NATO și UE.

Este probabil ca raportul să fie respins în Parlamentul elvețian, în special de partidele pacifiste de stânga și de extrema dreaptă naționalistă. Amherd este deja criticată pentru legăturile tot mai strânse ale țării cu NATO.

„Raportul arată clar că Elveția este o țară occidentală și, prin urmare, susține valorile occidentale”, a declarat Jean-Marc Rickli, responsabilul pentru riscuri globale și emergente al Centrului pentru Politici de Securitate din Geneva.

Cu toate acestea, „apelurile la o cooperare militară sporită cu NATO și UE vor stârni foarte probabil multe dezbateri în Elveția”, a adăugat el, fiind de acord cu evaluările conform cărora raportul este potențial „exploziv” pe plan intern.

Experții nu au sugerat ca Elveția să renunțe complet la neutralitate și să adere la NATO, dar au îndemnat la legături mai strânse cu alianța militară și cu UE în ceea ce privește pregătirea comună, apărarea împotriva rachetelor balistice și exercițiile bilaterale și multilaterale.

De asemenea, raportul solicită ca cheltuielile militare să atingă 1% din PIB până în 2030. În prezent, Elveția cheltuiește 0,76% din PIB pentru apărare - mult mai puțin decât orice membru NATO, cu excepția Islandei, care nu are armată.

Deși este puțin probabil ca Elveția să fie invadată, țara este deja ținta unui război hibrid care include dezinformarea, spionajul și atacurile cibernetice, conform raportului. Experții recomandă trecerea la o „apărare globală”, ceea ce înseamnă pregătirea întregii societăți - nu doar a armatei - pentru un potențial conflict.

Uniunea Europeană și NATO

În ultimele luni, Consiliul Federal Elvețian, care conduce țara, a semnalat dorința de a se apropia atât de NATO, cât și de UE în materie de securitate și apărare.

Miercuri, o delegație elvețiană s-a deplasat la Luxemburg pentru a se întâlni cu Agenția de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA). Unul dintre obiectivele reuniunii a fost evaluarea potențialelor sinergii și oportunități de cooperare cu agenția.

La începutul acestei luni, Consiliul Federal a aprobat, de asemenea, participarea la două dintre proiectele de cooperare structurată permanentă (PESCO) ale UE, unul privind mobilitatea militară care vizează facilitarea trecerii frontierelor și altul privind apărarea cibernetică.

Potrivit lui Rickli, Elveția dorește să demonstreze că își joacă rolul în cazul în care țara neutră are nevoie de ajutor militar din partea țărilor UE sau NATO, conform POLITICO.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News