Toni Greblă a demisionat, miercuri, din funcția de judecător al Curții Constituționale. Locul lăsat liber de acesta la CCR crește miza luptei care se dă în aceste zile pentru majoritatea din Senat.
Succesorul lui Greblă, numit de Senat
Toni Greblă a fost numit la CCR în decembrie 2013, de Senat, după ce varianta Lucian Bolcaș a fost respinsă de președintele Traian Băsescu. Înlocuitorul lui Toni Greblă va fi numit tot de Senat și va sta la Curtea Constituțională până în 2019.
Toni Greblă era senator PSD înainte de a ajunge la CCR, iar USL avea o majoritate confortabilă în Senat.
Un loc la CCR, miza majorității din Senat
Acum, situația în Camera Superioară a Legislativului este mult mai strânsă. PSD are - încă - o majoritate extrem de firavă. Social-democrații se pot trezi, însă, în orice moment în minoritate, în condițiile în care liberalii duc negocieri pentru o nouă majoritate în Senat.
PNL ar putea beneficia și de un ajutor de la președintele Klaus Iohannis, care mai poate amâna procesul de numire, până la momentul în care liberalii pot să răstoarne situația din Camera Superioară.
Dezastru pentru PSD la CCR
În momentul de față, cu Toni Greblă plecat, PSD rămâne cu un singur judecător la CCR: Valer Dorneanu.
Augustin Zegrean, Daniel Morar, Stefan Minea, şi Petre Lăzăroiu sunt numiţi de Traian Băsescu sau pe filiera vechiului PDL. Mona Pivniceru și Tudorel Toader sunt trimiși de PNL, iar Valentin Zoltan Puskas este reprezentantul UDMR la CCR.
Dacă PNL reușește să facă majoritate la Senat și să numească înlocuitorul lui Toni Greblă, va avea o majoritate mai mult decât confortabilă la Curtea Constituțională.
Pentru a nu lăsa noului PNL întreaga putere de la CCR, PSD ar putea recurge la negocieri cu UDMR. Social-democrații ar putea oferi maghiarilor încă un loc de judecător constituțional sau ar putea negocia astfel încât să-și trimită propriul reprezentant în locul lui Toni Greblă.
Articolul 5 din legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevede:
(1) Curtea Constituţională se compune din 9 judecători numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(2) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
(4) Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News