Raport global despre fericire: Dumitru Sandu explică studiul Gallup ”World Happiness Report”
”Imaginați-vă o scară cu 10 trepte. Capătul de sus reprezintă cea mai bună viață posibilă pentru dvs. La bază este reprezentată cea mai proastă viață posibilă pentru dvs. Pe care treaptă a acestei scări ați spune că vă aflați în acest moment?”.
Așa sună întrebarea sondajului Gallup, pe baza căruia se elaborează Raportul Mondial al Fericirii, începând din 2012. ”World Happiness Report” este solicitat de ONU și are un rol practic: vrea să convingă guvernele că trebuie să-i facă pe oameni să sufere mai puțin și să fie mai mulțumiți de viața lor. Nu doar banii aduc fericirea, ci și relațiile dintre oameni, starea de sănătate și percepția bunei guvernări, arată Raportul. În micul stat Bhutan, indexul fericirii a înlocuit PIB-ul, în evaluarea performanțelor administrative. World Happiness Report 2015 este editat de John Helliwell, Richard Layard și Jeffrey Sachs,
România, alături de Zambia, peste Ungaria și Bulgaria
Publicat în această săptămână, raportul pe anul 2014 plasează România pe locul 86, din 158 de țări, în clasamentul mondial al fericirii. Moldova se află cu 30 de poziții înaintea României, iar Ungaria cu 20 de locuri în urma țării noastre. Paradoxal, alături de România a urcat Zambia, cu un punctaj asemănător. Cum s-a ajuns la aceste rezultate?
Profesorul Dumitru Sandu, de la Facultatea de Sociologie a Universității din București, a explicat, pentru DCNews, rezultatele Raportului.
Două tipuri de fericire, în funcție de țară
”România nu stă rău în acest top mondial, spune prof. Dumitru Sandu. Sunt cinci grupe: foarte fericit, feriocit, mediu, nefericit, foarte nefericit, iar țara noastră se plasează în grupul de mijloc. Starea de spirit a românilor seamănă cu cea a sârbilor, muntenegrenilor, macedonenilor sau lituanienilor. Surprinde vecinătatea cu Zambia, o țară cu o situație foarte diferită de a noastră. Este greu să crezi că oamenii dintr-un stat unde mortalitatea infantilă este de 6 ori mai mare ca în România pot fi la fel de fericiți ca noi. Sunt și alte situații surprinzătoare. Chile, de exemplu, e vecină cu Germania. Concluzia specialiștilor este că avem de-a face cu două tipuri de fericire: de țară dezvoltată, deschisă, în care oamenii circulă, se raportează la situația din alte țări și cea de țară închisă, săracă, în care oamenii nu au termen de comparație”.
Fericirea nu depinde numai de bani
Refrenul ”Banii n-aduc fericirea” are o explicație științifică, după publicarea World Happiness Report. Acesta arată că satisfacția cetățenilor nu depinde doar de veniturile acestora. ”Evident că veniturile sunt importante, spune prof. Sandu, dar contează și starea de sănătate, calitatea relațiilor umane și percepția modului în care se guvernează. În țările unde există o pondere mai mare de oameni care au pe cine se baza la nevoie (rude, prieteni), satisfacția e mai mare. Moldova a urcat în topul fericirii pentru că acolo există un suport social ridicat, sau, mai degrabă, fiindcă este o societate închisă, care nu are așteptări prea mari. Anexele raportului, care să permită o concluzie, nu sunt încă publicate.
Nordul, mai fericit decât Sudul
Țările nordice sunt mai fericite decât cele din sud, arată Raportul. La nivel de regiune, țările din America de Nord se află pe primul loc, urmează Europa de nord, pe locul trei sunt țările din America Latină și abia pe locul patru Europa Centrală și de Sud Est. ”Sunt șase factori luați în calcul, spune prof. Sandu. Venitul pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, suportul primit de la rude sau prieteni, libertatea de a alege în viață, generozitatea și percepția bunei guvernări (lipsa corupției). Probabil că, pe viitor, va fi introdusă în ecuație și nivelul mediu de educație. Acesta influențează nivel de așteptare. Societățile sărace, în care nivelul de fericire e crescut, așteaptă puțin de la viață. România are o populație în mișcare, cel puțin 30% fiind în legătură directă cu Occidentul, așa că românii își judecă poziția nu doar pe baza a ceea ce văd în țară, ci în funcție de comparația cu țările din Vest. Există, pe de altă parte, un model cultural, care explică multe din diferențele de percepție. De pildă, în unele țări din Est, inclusiv în România, nivelul de toleranță la corupție este mai ridicat. De aceea, factorul respectiv nu trage în jos scorul, așa cum se întâmplă în țări mai puțin corupte, dar unde pretențiile publicului sunt mai mari”.
De ce a căzut Ungaria cu 20 de locuri sub România
Ungaria face notă discordantă, cu o poziție aflată la 20 de locuri sub cea României. ”Este doar o ipoteză, explică prof. Sandu, până vom avea mai multe date, dare cred că se pot face legături între poziția Ungariei, tensiunile sociale manifestate în țara vecină și profilul psihologic al populației. Rata sinuciderilor în fostele țări ale Imperiului Austro-Ungar este mai mare decât media, iar cea din Ungaria, în special, atinge 40 la suta de mii de locuitori, fiind pe primul loc în Europa. Factorii culturali care acționează în Ungaria, determinând un nivel crescut al sinuciderilor, contribuie și la scorul slab în Raportul Fericirii. Nu pot fi fericiți cei care se sinucid, nu-i așa? Invers, Mexicul, sau alte țări din America Latină, unde există alți factori de personalitate, altă cultură, unde relațiile între oameni sunt diferite, sunt poziționate mai bine decât le-ar permite condițiile economice”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
