Raport MCV: Asociaţia Magistraţilor reacționează
Raportul MCV din acest an, când se referă la progresele în combaterea corupţiei la toate nivelurile, are în vedere doar DNA şi ÎCCJ, lăsând la o parte, 'fără justificare', instanţele de judecată, susține Asociaţia Magistraţilor din România (AMR).
Potrivit unui comunicat al AMR transmis vineri, Asociaţia constată că, deşi se referă la "progrese importante şi un caracter ireversibil tot mai pronunţat al reformelor", Raportul MCV le priveşte, în mod majoritar, prin prisma luptei împotriva corupţiei şi a acţiunilor preventive în materie de corupţie, lăsând impresia greşită că acestor obiective - cărora nu li se poate nega importanţa pentru societate - li s-ar subsuma întreaga sau cea mai mare parte a activităţii sistemului judiciar, scrie Agerpres.
"În acelaşi sens, atunci când se referă la progresele în combaterea corupţiei la nivel înalt, Raportul are în vedere doar DNA şi I.C.C.J. (în această ordine!), cu accent pe 'independenţa sau eficacitatea DNA', amintind într-un loc de Curţile de apel, iar când vorbeşte despre combaterea corupţiei la toate nivelurile, Raportul se referă la Ministerul Justiţiei şi la Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, lăsând la o parte, fără justificare, instanţele de judecată", se arată în comunicat.
AMR: Prezentare "hiperbolizată"
Asociaţia este de părere că "absolutizarea" realizărilor justiţiei numai cu segmentul luptei anticorupţie reprezintă o prezentare "hiperbolizată".
"În mod regretabil, abordarea nu este una nouă, de vreme ce a fost criticată de AMR şi în comunicatul de presă dat cu privire la Raportul MCV 2016, Asociaţia arătând, pe de o parte, că, dincolo de realitatea progreselor înregistrate în lupta împotriva corupţiei, indiferent de nivelul până la care a operat acest flagel social distructiv, identificarea, absolutizarea realizărilor justiţiei numai cu acest segment reprezintă o prezentare hiperbolizată", mai precizează AMR.
Citește și: Raport MCV: Caracter ireversibil tot mai pronunțat al reformelor. Nuanța care schimbă TOT pentru România
De asemenea, AMR arată că a subliniat şi subliniază că excluderea referirilor la activitatea majorităţii instanţelor, esenţiale în înfăptuirea progreselor din ultimii ani, dovedeşte o înţelegere deformată a fenomenului judiciar românesc.
"În aceste condiţii, AMR are în vedere faptul că referirile timide, tangenţiale la 'volumul de muncă excesiv al instanţelor', care continuă să 'greveze asupra consecvenţei hotărârilor judecătoreşti', şi la 'obstacolele suplimentare legate de aspecte mai generale ale procesului legislativ', nu sunt de natură că contureze o imagine clară a realităţilor sistemului judiciar şi nici să aprofundeze problemele acestui sistem", se mai precizează în comunicat.
Citește și: RAPORT MCV. Critici dure împotriva Parlamentului, dar și împotriva lui Ponta și Tăriceanu. VEZI DOCUMENTUL
De asemenea, Asociaţia notează că, spre deosebire de Raportul MCV din 2016, în care s-au reţinut "preocupările exprimate de numeroşi magistraţi cu privire la faptul că CSM este deconectat de profesie", menţionându-se expres că "a fost nevoie ca peste o mie de magistraţi să semneze o petiţie pentru a convinge CSM să organizeze o consultare a tuturor instanţelor cu privire la un nou sistem de numire, evaluare şi promovare a magistraţilor", ultimul Raport nici măcar nu aminteşte de "Memorandumul" adoptat de majoritatea covârşitoare a instanţelor, în august-septembrie 2016, şi nici de problemele punctuale ridicate prin acest act de protest.
Raportul din 2016 şi cel din 2017, fără referiri la "acoperiţii din justiţie"
AMR arată totodată că, în pofida demersurilor asociaţiilor profesionale, Rapoartele MCV din 2016 şi 2017 nu fac referire la "acoperiţii din justiţie".
"În pofida scrisorilor deschise, comunicatelor de presă, cererilor, declaraţiilor asociaţiilor profesionale, 'Memorandumulu', atât Raportul din 2016, cât şi cel din 2017 s-au încăpăţânat să nu scoată o vorbă despre 'acoperiţii din justiţie', despre vehiculatele protocoale dintre procurori (nu judecători!) şi serviciile secrete, despre posibila influenţă vătămătoare asupra actului de justiţie şi asupra stării sistemului judiciar, asupra independenţei acestuia, despre ingerinţele acceptate/neacceptate, ştiute/neştiute, cu toate că acest subiect nu a fost nici unul izolat şi nici unul de ignorat, mai ales în contextul pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016", se mai menţionează în comunicatul AMR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
