Majorarea preţului carburanţilor de-a lungul anului 2010 a fost una nejustificată, nefiind determinat de evoluţia cotaţiilor de bursă la ţiţei, cursul valutar şi taxele percepute de stat, se arată într-un document oficial aflat pe masa premierului Raportul întocmit în cazul producătorilor şi distribuitorilor de benzină şi motorină, obţinut de Mediafax, mai arată că toate companiile au raportat pierderi semnificative, câştigurile nefiind reflectate corespunzător
Principalele companii care distribuie carburanţi în România sunt OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL şi OMV.
„Urmare analizelor de risc efectuate, a rezultat că, în perioada anului 2010, piaţa pe care operează producătorii şi distribuitorii de carburanţi a suferit mutaţii remarcabile concretizate în practicarea unor preţuri mari la pompă, în condiţiile în care categoriile de cheltuieli cu costurile de producţie şi distribuţie (cu excepţia TVA şi accize) au rămas relativ constante sau au prezentat evoluţii nesemnificative. Pe cale de consecinţă, în mod normal din punct de vedere fiscal, această situaţie ar fi trebuit să genereze profituri mult mai mari şi, prin urmare, impozit pe profit mai mare, precum şi TVA de plată majorată“, se arată în document.
Verificările efectuate au indicat că, în cursul anului 2010, când preţul la pompă a urcat cu aproximativ 20%, au existat mai multe situaţii în care s-a declanşat o creştere semnificativă a acestuia, iar analiza efectuată a indicat că, în majoritatea cazurilor, scumpirile au fost efectuate concomitent, ca urmare a deciziilor consiliilor de administraţie, la nivelul tuturor companiilor verificate, preţurile de desfacere la pompă fiind aproape identice.
„Conform datelor prezentate de companiile petroliere, a rezultat că, în cursul anului 2010, ponderea taxelor în structura preţului la pompă a scăzut de la 52,5% la începutul anului la 49,8% la sfârşitul perioadei (inclusiv în contextul creşterii TVA la 24%), aspect de natură să certifice faptul că nivelul de creştere al preţurilor la pompă nu poate fi justificat din punct de vedere al unei poveri fiscale“, se menţionează în document.
O altă constatare este că atât în cazul vânzărilor en-gros către diverşi clienţi, cât şi al vânzărilor cu amănuntul, prin staţii proprii, ponderea taxelor în preţul practicat în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010 nu a crescut, ci, dimpotrivă, a avut o scădere cu trei procente, în cazul benzinei, şi cinci procente, în cazul motorinei.
În ceea ce priveşte evoluţia cotaţiilor de bursă pentru ţiţei, ca materie primă de bază, s-a constatat că, la începutul anului 2010, cotaţia de referinţă la New York a fost de 80 dolari pe baril, pentru ca la 15 decembrie 2010 petrolul să fie tranzacţionat la circa 90 dolari. „Faţă de aceste date, nici în acest caz nu se justifică creşterea de circa 20% a preţului la pompă“, este concluzia Guvernului.
De asemenea, este menţionată şi o situaţie considerată "paradoxală", arătând că, în cursul anului 2009, preţul net al cotaţiilor a evoluat de la 470 dolari/tona benzină, la începutul anului, la 850 dolari/tona, la sfârşitul anului, iar preţul la pompă în România a crescut cu circa 50 bani/litru. În anul 2010 însă, în condiţiile în care cotaţiile au urcat de la 850 dolari/tonă, la începutul perioadei, la 980 dolari/tonă, la sfârşitul anului, preţul la pompă a crescut cu circa 1 leu/litru.
„Se constată astfel că, deşi creşterea cotaţiilor în 2009 a fost de aproape 100%, cu o creştere cu 380 dolari/tonă, preţul la pompă a urcat cu numai 50 bani/litru, iar în cursul anului 2010 creşterea cotaţiilor a fost de numai 130 dolari/tonă, în timp ce preţul la pompă în România a crescut cu 1 leu/litru“, este o altă concluzie în documentul citat.
În ceea ce priveşte evoluţia raportului de schimb dolar/leu se arată că la 7 ianuarie 2010 cursul de schimb era 2,9089, iar la 13 ianuarie 2011 de 3,2350, rezultând "o creştere nesemnificativă, de natură să nu justifice creşterea de circa 20% a preţului la pompă".
Nici nivelul accizelor în structura preţului nu a cunoscut variaţii în cursul anului 2010, fiind stabilite la începutul anului în sumă fixă în lei la cursul de schimb euro/leu de la 1 octombrie 2010, respectiv 1,79 lei/litru la benzină cu plumb, 1,48 lei/litru la benzină fără plumb şi 1,25 lei/litru la motorină.
„Acciza la benzină a crescut doar cu 3% în 2011 faţă de 2010, astfel că, luând în calcul şi evoluţia cursului valutar, nu se justifica o creştere cu 20% a preţului la pompă“, potrivit Guvernului.
Verificările autorităţilor relevă şi existenţa unor nereguli în ceea ce priveşte rezultatele financiare ale companiilor petroliere.
„Din verificările efectuate a rezultat că, la sfârşitul perioadei analizate, profiturile înregistrate de companii nu reflectă evoluţia veniturilor în raport cu evoluţia principalelor categorii de cheltuieli obiective. Astfel, dacă avem în calcul că, per ansamblu, preţurile de vânzare la pompă au crescut cu circa 20%, creştere concretizată în majorarea în egală măsură a veniturilor, coroborat cu faptul că, faţă de anii anteriori, nivelul principalelor categorii de cheltuieli a rămas relativ constant sau a cunoscut creşteri nesemnificative, rezultă că exerciţiile financiare trebuia să înregistreze o creştere proporţională a profiturilor şi, pe cale de consecinţă, a impozitului pe profit. Urmare constatărilor făcute de organele de control a rezultat că, în realitate, aceste companii nu numai că nu au înregistrat profit, dar situaţiile financiare contabile prezintă pierderi semnificative“, se mai afirmă în document.
Potrivit datelor transmise Bursei în luna noiembrie a anului trecut, Rompetrol Rafinare, deţinută de KazMunaiGaz, a înregistrat în primele nouă luni pierderi de 139,6 milioane dolari, mai mari cu 29,1% faţă de perioada similară din 2009.
În acelaşi interval, OMV Petrom, companie controlată de grupul austriac OMV, a obţinut un profit de 1,411 miliarde lei (337,2 milioane euro), în creştere cu 46%, conform informaţiilor comunicate Bursei în noiembrie 2010.
AGA Petrotel-Lukoil din Ploieşti, companie controlată de grupul petrolier rus Lukoil, a decis la finele lunii noiembrie majorarea capitalului social cu 583,2 milioane lei (aproximativ 136 milioane euro), de la 246,5 milioane lei la 829,7 milioane lei, pentru acoperirea pierderilor şi asigurarea continuării activităţii.
În luna ianuarie, mai mulţi şoferi au început să plătească cu mărunţiş preţul carburantului, nemulţumiţi de nivelul ridicat, iar autorităţile au iniţiat o serie de verificări privind preţul carburanţilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu