Raportul MCV, primele concluzii: Parlamentul - criticat, CCR și ANI - lăudate
Schița raportului asupra progreselor înregistrate în cadrul MCV arată că România va fi monitorizată la capitolul Justiție încă un an cel puțin, iar Parlamentul ar trebui să se abțină de la modificări legislative care creează discriminare în fața legii. De partea cealaltă, Curtea Constituțională a României și Agenția Națională de Integritate sunt lăudate în documentul prezentat de Proiectul de raport are două părți: una politică și una tehnică. Încă din startul părții politice a documentului sunt invocate evenimentele din „marțea neagră a Parlamentului”.
„În decembrie 2013, decizii ale Parlamentului au amintit că principiile de substanță și obiectivele reformei sunt departe de a fi înțelese și respectate”, se arată în proiectului raportului MCV.
A fost nevoie de intervenția Curții Constituționale pentru a le restabili, mai transmite documentul citat.
„Este de notat că circumstanţele dificile din 2012 nu au obturat determinarea unor instituţii din România să continue consolidarea progresului. Comisia crede că procesul de monitorizare al MCV, oportunităţile oferite de fondurile europene şi angajamentul constructiv al Comisiei şi al mai multor state europene vor fi în continuare un sprijin pentru reforma în România. Următorul raport va fi publicat peste aproximativ un an”, precizează experții Comisiei Europene.
CCR, lăudată - Rol cheie pentru statul de drept
„Provocarea autorităţii Curţii Constituţionale din vara lui 2012 nu s-a mai repetat, iar Curtea şi-a consolidat, mai degrabă, rolul de important arbitru. Curtea va continua să aibă un rol-cheie în apărarea principiilor statului de drept, precum separaţia puterilor în stat, inclusiv în ceea ce priveşte viitoare discuţii despre revizuirea Constituţiei”.
„Având în vedere că este de aşteptat ca dezbaterile despre Constituţie să continue anul acesta, va fi important ca CSM să aibă oportunitatea de a îşi spune părerea despre tot ceea ce ţine de sistemul judiciar. În particular, va fi nevoie de excluderea schimbărilor care dau posibilitatea politicienilor să influenţeze conducerea sistemului judiciar sau să pună la încercare independenţa sau autoritatea justiţiei”.
ANI - evoluție pozitivă
„Agentia Naţională de Integritate şi-a menţinut parcursul pozitiv și şi-a sporit rezultatele, în ciuda atacurilor aproape permanente ale politicienilor. Atacurile au coincis de cele mai multe ori cu anchete ale ANI în cazurile celor care atacau”.
„Peste 80% dintre rapoartele inspectorilor rămân definitive la instanţe, un scor bun văzut de experţi. Guvernul trebuie să acorde ANI întregul sprijin legislativ pentru îmbunătăţirea cadrului de lucru al acestei instituţii”.
„Parlamentul trebuie să se abţină de la încercări de a crea privilegii în privinţa incompatibilităţilor şi să nu modifice reglementările privind conflictul de interese. Guvernul trebuie să asigure implementarea sistemului integrat al ANI, de prevenire a conflictelor de interese inachiziţiile publice”.
Independența Justiției, pusă la îndoială. Combaterea corupției, o problemă
„Rămân valabile îngrijorările cu privire la independenţa justiţiei şi există numeroase exemple de rezistenţă la integritate şi măsuri anticorupţie, la nivel politic şi la nivel administrativ”.
„Amendamentele grăbite şi lipsite de transparenţă la Codul penal adoptate în decembrie 2013 au dat naştere la îngrijorări legate de regimul combaterii corupţiei, deşi Curtea Constituţională le-a declarat neconstituţionale”.
„Rezistenţa instituţiilor-cheie în combaterea corupţiei împotriva presiunii susţinute a arătat că reforma a prins rădăcini în zone importante ale societăţii româneşti. Pe de altă parte, deschiderea cu care pietrele de temelie ale reformei ar putea fi răsturnate în Parlament a fost o amintire că nu există consens în privinţa urmăririi obiectivelor MCV. De asemenea, a scos la iveală dubii în ceea ce priveşte angajamentul pentru combaterea corupţiei şi promovarea unui sistem judiciar independent”.
Ce recomandări face Comisia Europeană
1. Independenţa justiţiei - introducerea în Codul de Conduită al parlamentarilor a prevederii potrivit căreia parlamentarii şi Parlamentul sunt obligaţi să respecte independenţa justiţiei şi deciziile judecătoreşti.
- asigurarea condiţiilor pentru ca CSM să îşi consolideze activitatea de protejare a independenţei sistemului judiciar.
- introducerea, în proiectul de revizuire a Constituţiei, a obligaţiei Executivului şi Legislativului de a respecta independenţa sistemului judiciar, în continuarea principiului separaţiei puterilor în stat.
- asigurarea unei informări publice în legătură cu rolul şi statutul sistemului judiciar şi a cazurilor în lucru.
2. Reforma judiciară - adoptarea unor măsuri pentru a accelera desfăşurarea proceselor şi pentru a utiliza măsuri noi, precum confiscarea extinsă. Astfel, se recomandă:
- adoptarea măsurilor legislative necesare pentru restructurarea sistemului judiciar.
- asigurarea publicării complete şi continue a tuturor deciziilor şi motivărilor instanţelor de judecată.
- încheierea dezbaterilor privind legislaţia pensionării magistraţilor.
- dezvoltarea unei strategii pentru a rezolva problema aplicării deciziilor judecătoreşti.
3. Integritate - Aplicarea uniformă şi fără excepţii a legislaţiei privind incompatibilităţile, conflictul de interese şi avere nejustificată.
- Executivul ar trebui să asigure sprijin pentru legislaţia dezvoltată de ANI pentru a îmbunătăţi infrastructura integrităţii.
- Implementarea programelor de prevenţie dezvoltate de ANI.
4. Lupta împotriva corupţiei - Legea privind combaterea corupţiei trebuie aplicată egal.
- Aplicarea de pedepse disuasive în cazuri de corupţie.
- Mărirea eforturilor în ceea ce priveşte combaterea corupţiei mici.
- Introducerea în Strategia Anticorupţie de obligaţii consistente pentru administraţia publică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
