Rareş Bogdan, despre Schengen: E introdusă în discuţie posibilitatea unui vot de abţinere a Olandei
Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan a făcut precizări despre variantele privind aderarea României la Schengen.
Rareș Bogdan a spus că este introdusă în discuţie inclusiv posibilitatea unui vot de abţinere din partea Olandei şi varianta unui mecanism asemănător MCV, dar pe zona acquis-ului Schengen, însă nu pentru România, ci pentru Bulgaria. Europarlamentarul PNL a precizat că nu există motive pentru un refuz al intrării României în Schengen.
”Este un moment extrem de important pentru România care poate puncta pe o conjunctură foarte importantă” a spus Rareș Bogdan. Acesta a subliniat faptul că Macron și Scholz s-au exprimat în favoarea României.
”Avem doar o rezervă, pentru că situaţia din Suedia este una de polemică internă, fosta putere cu actuala putere. Consider că şansele noastre sunt foarte mari, delegaţia de experţi a venit cu un raport foarte pozitiv cu privire la starea graniţelor României. Este introdusă în discuţie inclusiv posibilitatea unui vot de abţinere a Olandei, care nu ar însemna opunere. Se discută inclusiv varianta unui mecanism similar MCV, pe justiţie, pe zona acquis-ului Schengen, dar nu cred că pentru România ci pentru Bulgaria. Pentru România, astăzi, nu se pune problema introducerii unui mecanism suplimentar. România este un partener extrem de important pentru NATO, UE (..) nu avem niciun motiv şi nu există motivaţie pentru un refuz”, a spus Rareş Bogdan, în cadrul emisiunii Talk News de la Profit News TV.
Există posbilitatea ca aderarea României la Spațiul Schengen să fie transformată într-un joc politic?
Europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, a declarat joi că cei care vor să transforme aderarea României la spaţiul Schengen într-un joc politic sunt cei care de fapt "vor să aducă deservicii" şi este important ca aceştia să înţeleagă că este nevoie "de unitate, de coeziune, de colaborare" pe acest subiect extrem de important, potrivit Agerpres.
"Cei care vor să transforme aderarea la spaţiul Schengen într-un joc politic sunt cei care de fapt vor să aducă deservicii şi este important să înţeleagă că avem nevoie de unitate, de coeziune, de colaborare pe acest subiect extrem de important pentru ţara noastră. Îi invit încă o dată să înţeleagă că nu este vorba de o joacă, este vorba de ceea ce putem face împreună şi cum putem colabora în această privinţă", a spus Negrescu la dezbaterea "Consolidarea proiectului european. Spaţiul Schengen şi beneficiile României", organizată de PES activists România.
El a adăugat că în spaţiul Schengen au loc 1,2 miliarde de călătorii anual, iar 400 - 420 de milioane de persoane fac parte din această zonă de liberă circulaţie.
"Ce înseamnă avantajele aderării la spaţiul Schengen pentru România şi pentru UE? Impact asupra creşterii economice, 0,5% din PIB spunea ministrul Finanţelor că ar fi impactul pozitiv al aderării la spaţiul Schengen, costurile de transport vor fi mai reduse, timpii de aşteptare vor dispărea atunci când vorbim de călătorii, un impact pozitiv, sperăm, asupra zonei de turism şi automat şi industriile conexe şi avantajează foarte mult şi călătoriile de afaceri care reprezintă o industrie în sine", a menţionat Negrescu.
Victor Negrescu a arătat că în prezent există mai multe scenarii în legătură cu aderarea României la spaţiul Schengen.
"Printre aceste scenarii se numără cel negativ, acela în care nu avem o decizie anul acesta şi, din păcate, nu reuşim să generăm unanimitate pentru aderarea la spaţiul Schengen. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim. Mai este unul care ţine de aderarea la data de 9 decembrie, sperăm noi, curat, adică fără niciun fel de condiţionalitate. (...) Eu am avut şansa să văd proiectele de rezoluţie şi proiectul de rezoluţie al României privind aderarea la spaţiul Schengen nu are astăzi o condiţionalitate. De exemplu, Croaţia s-a angajat, şi scrie în proiectul de rezoluţie, să depună eforturi suplimentare privind modul în care va gestiona refugiaţii pe viitor. (...) Un alt scenariu este acela în care se reprogramează, adică nu avem un vot pe 9 decembrie şi avem un vot mai târziu, tot anul acesta, cu aderare anul viitor. Ultimul scenariu este acela să decalăm aderarea după alegerile din Olanda, ei având alegeri provinciale undeva în luna martie anul viitor, alegeri care au un impact şi asupra stabilităţii guvernării", a încheiat Negrescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
