NATO, declarația care-l va înfuria pe Putin: Să nu uităm promisiunea făcută Ucrainei la București

Declarația lui Rasmussen survine după ce premierul Ucrainei, Arseni Iațeniuk, a anunțat că Ucraina renunță la statutul de țară neutră în favoarea aspirațiilor nord-atlantice. 

"Nu voi interveni în discuțiile politice din Ucraina. Dar lăsați-mă să vă reaminesc decizia summit-ului NATO din 2008 de la București, potrivit căreia Ucraina "va deveni membru NATO", desigur, în condițiile în care Ucraina dorește asta și îndeplinește criteriile necesare", a afirmat Rasmussen, vineri, la Bruxelles, citat de EuObserver.

Cablograma Wikileaks care dezvăluie intențiile Rusiei în Ucraina. Putin pune la îndoială liderii din regiune

"Aderăm la principiul că fiecare țară are dreptul să decidă (politica externă și de securitate) pentru sine fără intervenție exterioară", a adăugat Rasmussen.

Danezul a participat la o întâlnire de urgență a ambasadorilor NATO cu reprezentantul Ucrainei la blocul vestic, unde, potrivit spuselor sale, nu s-a discutat despre accederea Kievului în NATO.

Ce spun concluziile summit-ului NATO de la București

"NATO salută aspirațiile euro-atlantice pentru aderarea la NATO ale Ucrainei și Georgiei. Am căzut de acord astăzi că aceste țări vor deveni membre NATO. Ambele națiuni au adus contribuții valoroase la operațiunile Alianței. Salutăm reformele democratice din Ucraina și Georgia și așteptăm alegeri parlamentare libere și democratice în Georgia, în luna mai. MAP (Membership Action Plan) este următorul pas în drumul Ucrainei și al Georgiei către aderare. Astăzi spunem clar că susținem aplicațiile acestor două țări pentru MAP", scrie punctul 23 al declarației finale, unde se mai adaugă faptul că va începe o rundă intensă de negocieri, urmând ca miniștrii de Externe ai NATO să se propunțe asupra progresului înregistrat de cele două țări în luna decembrie a aceluiași an.

Rusia nu tolerează extinderea NATO

O parte a analiștilor politici și militari sunt de părere că agresiunea Rusiei în Ucraina pornește dintr-o frustrare refulată a Moscovei privind extinderea constantă a NATO spre Est. Tema extinderii NATO a creat polemici și în rândul istoricilor. Diplomații ruși susțin că în 1989, după căderea Zidului Berlinului, URSS a acceptat să se retragă din Germania de Vest în schimbul, între altele, a promisiunii făcute de Vest că NATO nu va include membre din rândul statelor est-europene. Există istorici care susțin că Rusia ar fi cerut inițial ca nici măcar Germania de Vest să nu devină parte a NATO, clauză la care Mihail Gorbaciov a renunțat în urma negocierilor cu George W. H. Bush și Helmut Kohl.

Ce a promis NATO Ucrainei, în 2008, la București. Lavrov spune că de aici a pornit criza de la Kiev

Perspectiva unei intrări a Ucrainei în NATO a fost un subiect tratat și de Vladimir Putin în discursul său de după anexarea Crimeea. Liderul de la Kremlin a spus atunci că nu-și imaginează ca soldați ai Alianței să staționeze în peninsulă, acolo unde Rusia controlează portul Sevastopol și are interese majore.

În luna mai a acestui an, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a spus explicit că actuala criză din Ucraina își are obârșia în summit-ul NATO din 2008, de la București.

"Din punctul meu de vedere, totul a început mult mai devreme, în anii 1990, când NATO a stabilit că - în pofida tuturor declaraţiilor despre sfârşitul Războiului Rece şi despre faptul că nicio parte nu l-a câştigat - Alianţa se poate considera un câştigător; dar în termeni practici, criza actuală a început, seminţele acestei crize au fost sădite în anul 2008, în aprilie, în timpul summitului NATO de la Bucureşti, când liderii NATO au afirmat, în declaraţia finală, că Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei", a declarat Lavrov pentru Bloomberg. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News