Răspunsuri la problemele ridicate de Traian Băsescu în legătură cu proiectul Roșia Montană. Fapte care pot fi verificate

Traian Băsescu avea răspunsurile la problemele ridicate în cazul proiectului Roșia Montană la îndemână. Sunt publice și clare. De Ce News vă prezintă punct cu punct informațiile care rezolvă neliniștile președintelui. 

RMGC propune exact aceeaşi tehnologie la Roşia Montană că şi Suedia – tehnologia de neutralizare a cianurii folosite în uzină, înainte de descărcarea sterilului în iaz, este aceeaşi tehnologie folosită de suedezi şi considerată de un document al Comisiei Europene drept Best Available Technology. Mai mult, aceeaşi tehnologie se foloseşte în 95% din minele de aur din lume.

Zvonuri și fabulații pe tema ”alternativelor”

În ciuda zvonurilor, alternativele la cianură pentru separarea aurului de roca s-au dovedit a rămâne simple experimente de laborator. De la laborator până la aplicarea pe scară industrială, un reactiv chimic trebuie să treacă prin mai multe etape, care durează ani de zile (cam ca la medicamente – poate dura şi 15 ani).

Cele mai mari companii de aur din lume – Barrick, Newmont, Rio Tinto – investesc anual zeci de milioane în cercetarea altor substanţe, însă nu există până în acest moment alt reactiv care să fie şi eficient, şi economic, şi ecologic.

Avantajele cianurii:

- Eficiență – recuperarea aurului este cea mai mare, de cca 80%.

- Economic – cianura se scoate din sterilul de uzină şi se refoloseşte în procesul tehnologic.

- Ecologic – după depozitarea sterilului în iaz, cu concentraţii de cianură până în limita maximă de 10 mg/l permisă de UE prin Directiva Europeană 21/2006, cianura continuă să se degradeze sub influenţă razelor soarelui, astfel încât după 2-3 ani ajunge la concentraţii netoxice (sub 0,1 mg/l – care este concentraţia admisă în apele de suprafaţă, adică râuri, lacuri, fluvii etc.

În fiecare an, în Europa se descarcă în apele de suprafaţă 146 tone de cianură din diversele industrii grele europene – siderurgie, mase plastice, energie. Se deversează în limita admisă de până la 0,1 miligrame la litru, însă cantităţile însumate fac 146 tone anual (din industria chimică, siderurgică, de prelucrare a lemnului etc).

Tocmai acesta e avantajul cianurii: se diluează în apă şi se dispersează în mediu (aer) şi se descompune în elementele componente care există oricum în atmosfera şi în mediu – C, N, Na.

România deversează anual 2 tone de cianură în Dunăre (din care 1,6 tone de la Sidex Galaţi), iar Ungaria deversează anual 4 tone de cianură în Dunăre (de la combinatul siderurgic Dunafer de la Budapesta).

2. "Cum să nu fie enervaţi oamenii când dai prin lege dreptul unei companii majoritar private să exproprieze", a comentat președintele Traiaqn Băsescu proiectul de lege propus de Guvern.

Exproprierea se face de către statul român, prin Ministerul Economiei, declanşată printr-o HG care stabileşte mandatarul. Mandatarul este, conform Legii 31/1990, o persoană juridică. În lege nu se face distincţia privind forma de capital a mandatarului (stat, privat sau mixt; RMGC e companie cu capital mixt în care statul, prin Minvest Deva, are 20% din acţiuni fără să participe cu bani). Legea prevede că procedura este aplicabilă tuturor proiectelor miniere de interes naţional, nu doar proiectului Roşia Montană şi este identică cu exproprierile făcute de CNADR, Electrică, Transelectrica, Transgaz, SNLO etc.

Replica vine direct de pe site-ul Ministerului Culturii: Pentru siturile cu descoperiri arheologice comune Daciei romane, Comisia Naţională de Arheologie a aprobat eliberarea certificatelor de descărcare de sarcină arheologică (i.e. terenul nu mai are statut juridic de protecţie şi este „redat activităţilor economice” în concordanţă cu prevederile legii), iar pentru descoperirile cu semnificaţie ridicată în context local s-a impus modificarea proiectului minier şi conservarea in situ dupa cum urmează: - Zone protejate cu valori arheologice – peste 31ha (Carpeni: 23,3 ha, complexul de galerii Cătălina-Monuleşti, Piatra Corbului: 5,4 ha, Tău Găuri: 3 ha, Jig Văidoaia) – documentaţiile de urbanism sunt în curs de avizare - Zone de protecţie a valorilor arhitecturale şi urbanistice – peste 144ha (Centrul lstoric: 137ha, Biserica Greco-Catolică: 4ha şi zona Primăriei actuale: 3ha) – documentaţiile de urbanism sunt în curs de avizare

Cercetarea arheologică realizată între 2000-2007 la Roşia Montană a fost “arheologie de salvare” – adică titularul licenţei miniere a finanţat cercetările arheologice cu scopul de a salva ce e valoros şi de a pune în valoare (în situ sau în muzee), iar restul perimetrului să fie descărcat de sarcina arheologică în vederea dezvoltării minei. Nu a fost “arheologie sistematică”, aşa cum se face pe şantierele arheologice naţionale, unde nu există proiecte de dezvoltare, ci sunt considerate de importantă naţională (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Sarmizegetusa Regia, Histria, Tomis, Callatis, Cucuteni etc). De asemenea, la construcţia de autostrăzi sau mall-uri sau fabrici se face tot arheologie de salvare, nu cere nimeni să nu mai construieşti autostrăzi că să prezervi o necropola.

4. "Acolo, poate nu stiți dar sunt 22 de halde de steril, în afară de apa aia roșie care curge pe Arieșel și care înseamnă toxicitate continuă", a făcut președintele o observație de care doar ”ecologiștii” nu vor să țină seama.

Totuși, la Roşia Montană, în prezent, sunt doar 18 halde de steril neecologizate. Plus două iazuri de decantare, dintre care unul este parţial închis şi revegetat. Avem însă apele acide care curg din galerii şi din aceste halde de steril şi iazuri. Neînchiderea corespunzătoare a acestor deşeuri miniere (aşa se numesc haldele şi iazul) duce la generarea de ape acide care în acest moment poluează zona. Şi o poluează de 2000 de ani (toponimia localităţii – Roşia Montană sau Verespatak – vine de la apele roşii de secole).

În patrulaterul aurifer al Munţilor Apuseni (jud Alba şi Hunedoara) sunt peste 20 de iazuri de decantare de la exploatări de aur, argint, cupru, plumb şi zinc şi peste 50 de halde de steril neecologizate (abandonate). Toate generează poluare – sute de metri cubi de ape acide pe zi, praful de pe halde este luat de vânt şi împrăştiat pe zonele învecinate.

România are patru zăcăminte de aur din primele 13 că mărime din Europa: Roşia Montană, Rovină, Certej, Bucium. Europa produce anual 15 tone de aur. România, doar prin mina de la Roşia Montană, ar produce 15 tone de aur pe an, ceea ce ar plasa-o pe primul loc în Europa la producţia de aur.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News