Răsturnare de situație în ancheta de sabotaj din Marea Baltică. Un petrolier din "flota-fantomă" rusească a fost imobilizat
Uniunea Europeană a lansat un avertisment ferm joi, anunțând posibile sancțiuni suplimentare împotriva navelor rusești, pe fondul unor investigații ce indică un posibil act de sabotaj asupra unui cablu electric submarin ce leagă Finlanda de Estonia. Incidentul survine într-un context tensionat în regiunea Mării Baltice, marcat de multiple atacuri asupra infrastructurii critice.
Cablul submarin Estlink 2, care asigură interconectarea electrică între Finlanda și Estonia, a fost deconectat de la rețea chiar în ziua de Crăciun.
Incidentul are loc la doar o lună după ce două cabluri de telecomunicații au fost secționate în apele teritoriale suedeze. Potrivit operatorului finlandez Fingrid, alimentarea cu energie a consumatorilor finlandezi nu a fost afectată, însă legătura de 658 MW rămâne indisponibilă, lăsând doar interconectorul Estlink 1, de 358 MW, în funcțiune.
"Nu poate fi exclusă posibilitatea unui sabotaj", a declarat Arto Pahkin, șeful operațiunilor Fingrid, pentru presa locală Yle.
Un petrolier rusesc suspect, investigat pentru sabotaj
În centrul investigației se află petrolierul Eagle S, un vas provenit din Rusia și suspectat că face parte din așa-numita "flotă fantomă" – un grup de nave utilizate pentru transportul petrolului rusesc sub embargo. Nava, care arbora pavilionul Insulelor Cook, transporta benzină fără plumb încărcată într-un port rusesc, conform declarațiilor lui Sami Rakshit, director general al serviciilor vamale finlandeze.
"Ne-am urcat deja la bordul navei, am vorbit cu echipajul și am adunat dovezi", a declarat Robin Lardot, reprezentant al Biroului Național de Anchetă din Finlanda. Nava a fost confiscată și se află acum sub supravegherea autorităților finlandeze în largul coastei Peninsulei Porkkala, la aproximativ 30 de kilometri de Helsinki.
Lardot a mai precizat că ancheta este deschisă pentru "sabotaj în formă agravată", iar autoritățile colaborează cu alte agenții pentru a determina circumstanțele exacte ale incidentului.
Reacția Uniunii Europene
Comisia Europeană și șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, au lăudat acțiunile rapide ale autorităților finlandeze și au subliniat angajamentul Uniunii de a colabora la anchetă. Într-o declarație comună, au condamnat ferm "orice distrugere deliberată a infrastructurii critice a Europei".
"Flota fantomă a Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității și mediului, finanțând în același timp bugetul de război al Rusiei. Vom propune măsuri suplimentare, inclusiv sancțiuni, pentru a viza această flotă", au afirmat oficialii europeni.
"Flota fantomă" se referă la navele care transportă ţiţei şi produse petroliere ruseşti sub embargo.
Pe lângă sancțiuni, UE își intensifică măsurile pentru protejarea cablurilor submarine. Acestea includ îmbunătățirea schimbului de informații, utilizarea noilor tehnologii de detectare și dezvoltarea capacităților de reparare subacvatică, în cooperare cu partenerii internaționali.
Incidentul din Finlanda este cel mai recent dintr-un șir de evenimente similare din regiunea Mării Baltice, care au stârnit îngrijorări privind securitatea infrastructurii critice. Luna trecută, două cabluri de telecomunicații au fost secționate în apele teritoriale suedeze, iar ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că ar putea fi vorba de un sabotaj.
De asemenea, Finlanda investighează încă daunele provocate anul trecut conductei de gaz Balticconnector, precum și mai multor cabluri de telecomunicații, într-un incident ce ar fi fost cauzat de o ancoră târâtă de o navă. În 2022, conductele de gaz Nord Stream ce leagă Rusia de Germania au fost aruncate în aer, un act încă investigat de autoritățile germane.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Lungul drum spre casă, când totul se înfundă în Bușteni, gaura neagră de pe Valea Prahovei de Roxana Neagu
