Analistul politic Bogdan Chirieac a vorbit despre rata de participare la turul doi al alegerilor legislative anticipate din Franţa.
Rata de participare la turul doi al alegerilor legislative anticipate din Franţa a crescut duminică la prânz la 26,63%, faţă de 25,9% la aceeaşi oră în primul tur, fiind cea mai mare de la scrutinul din 1981 (28,3%), marcat de sosirea stângii la putere.
În primul tur de scrutin de duminică trecută, participarea ajunsese la 25,9% la aceiaşi oră, iar la alegerile din 2017, participarea la turul doi a fost de 18,99%, relatează Agerpres, citând AFP. Primele date oficiale privind participarea la vot au venit după ce, potrivit presei din Franța, în numeroase zone din ţară s-a înregistrat o prezenţă semnificativă la urne, iar votul s-a desfăşurat în mod normal şi fără incidente.
Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat acest subiect în direct la Antena 3 CNN.
"E o mobilizare fără precedent a electoratului francez, pe de o parte fiindcă este vorba deRassemblement National, mișcarea doamnei Marine Le Pen. Pe de altă parte, Emmanuel Macron a chemat la luptă, ca să spunem așa, la vot, că de fapt asta e lupta, împotriva ascensiunii extremei drepte. Și atunci ambele tabere, indiferent de unde sunt, stânga sau dreapta, se luptă cu ceea ce numesc dânșii extrema dreapta, care nu este chiar extremă dreptă. Întrebarea este următoarea: dacă vor câștiga - și au mari șanse - se vor duce într-o zonă din asta absurdă față de Uniunea Europeană și NATO sau va merge pe direcția Georgiei Meloni, care vedeți că e stâlp al Uniunii Europene, deși în timpul alegerilor și dânsa a avut diverse puncte de vedere?", a declarat Bogdan Chirieac.
Întrebat despre această ascensiune a extremei drepte, care, potrivit unor analiști, ar putea duce la un parlament suspendat și ani întregi de blocaj politic la Paris, Bogdan Chirieac a spus: "Să știți că Franța are o lungă istorie a coabitării, adică președintele de o culoare politică, și parlamentul, guvernul - de o altă culoare politică.
Eu nu cred că situația va fi atât de divergentă între Macron și probabil Jordan Bardella, care ar fi premierul Franței. Ideea este că multe idei din astea neo-marxiste nu au suficient sprijin popular. Neo-marxismul beneficiază de o acoperire în media și mai ales social media fără precedent. Marea masă a populației s-a dus în zona aceasta de extremă dreapta, la doamna Marine Le Pen, ca să spun așa".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News