Război religios în Ucraina. 7 înalţi clerici aparţinând unei ramuri ucrainene a Bisericii Ortodoxe, sancționați pe motivul că sunt simpatizanţi ai Moscovei

Împotriva celor şapte clerici s-a dispus măsura îngheţării bunurilor şi, în plus, s-a instituit o serie de restricţii, inclusiv o interdicţie de călătorie.

Corespondentul BBC transmite că Biserica Ortodoxă Ucraineană a întrerupt legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă după invazia declanşată în luna februarie, însă o parte dintre înalţii clerici ai Bisericii au fost acuzaţi că au susţinut, pe ascuns, Moscova.

Serviciile de securitate ucrainene au percheziţionat în ultimele săptămâni mănăstiri şi biserici, pe fondul unei anchete cu privire la posibile activităţi antiucrainene desfăşurate de unii clerici. Biserica Ortodoxă Ucraineană susţine că a acţionat întotdeauna în concordoanţă cu legislaţia ucraineană. Preşedintele Zelenski a anunţat că tot ce s-a făcut a fost pentru ca autorităţile să se asigure ca Moscova să nu poată afecta societatea ucraineană, scrie BBC.

Zelenski a introdus sancţiuni împotriva reprezentanţilor Bisericii Ordodoxe Ucrainene canonice

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret privind introducerea de noi restricţii împotriva reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice.

După cum transmite TASS, la respectivul decret este ataşată o listă cu şapte reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, împotriva cărora au fost impuse sancţiuni. Măsurile restrictive sunt introduse pentru o perioadă de cinci ani şi includ îngheţarea activelor, blocarea operaţiunilor comerciale, retragerea distincţiilor de stat ale Ucrainei.

Ministerul ucrainean de Externe a primit însărcinarea de a informa organele competente ale UE, SUA şi ale altor state în legătură cu introducerea sancţiunilor şi să pună problema introducerii de măsuri restrictive similare. Ieri s-a aflat că Serviciul de Securitate al Ucrainei face percheziţii în 14 biserici ale Bisericii Ordodoxe Ucrainene canonice din regiunea Harkov.

Vezi și - Ucraina deschide o nouă eră a războiului naval. Ce înseamnă asta pentru securitatea pe mare: Când intră în raza de apărare, e posibil să fie prea târziu să le mai opreşti

Atacurile armatei ucrainene asupra flotei ruse din Marea Neagră deschid o nouă eră a războiului naval.

Cel puţin asta scriu jurnaliştii de la The Economist, care spun că tactica armatei ucrainene, de a ataca vasele ruseşti folosindu-se de vehicule navale fără echipaj reprezintă o schimbare majoră în războiul naval convenţional. 

Pe 21 septembrie 2022, o bucată de metal a ajuns pe malurile de lângă Sevastopol. Lungă de 5 metri şi jumătate, aceasta făcea parte dintr-un USV (navă de suprafaţă fără echipaj, o dronă acvatică), aflată cel mai probabil într-o misiune de recunoaştere. 

Pe 29 octombrie, o flotă formată din astfel de USV-uri, acompaniate de drone aeriene, au atacat baza navală de la Sevastapol, portul flotei ruse din Marea Neagră. Potrivit ucrainenilor, au fost înregistrate lovituri directe asupra navei-amiral Makarov, dar şi a altor două nave, provocând daune majore. Pe 18 noiembrie, o explozie a avut loc la un terminal petrolier din Novosibirsk, iar rapoartele iniţiale arată că de vină a fost tot o navă similară. 

"Pentru mulţi, aceste atacuri marchează începutul unei noi ere în războiul naval", a scris H.I Sutton, autor şi analist naval. De altfel, Ucraina a şi anunţat că are de gând să construiască 100 de astfel de nave comandate de la distanţă. Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News