În timp ce lumea așteaptă mutarea Statelor Unite după atacul lansat de Putin în Ucraina, presa internațională analizează modul în care a reacționat Asia la conflictul din Europa.
China a fost surprinsă pe picior greșit de anunțul președintelui rus Vladimir Putin scrie Washington Post. La câteva minute după declarația lui Putin, reprezentantul chinez la Națiunile Unite, Zhang Jun, a declarat în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate: „Credem că ușa către o soluție pașnică a situației din Ucraina nu este complet închisă și nici nu ar trebui să fie”. Potrivit lui Yun Sun, directorul China Stimson Center, administrația chineză credea că Putin doar ”își arată mușchii” la granița de Vest, iar informațiile serviciilor americane privind posibilitatea unui conflict armat sunt greșite, la fel ca în cazul Irak-ului.
Site-ul chinaobservers.eu, însă, consideră că reacția de astăzi a Chinei este diferită de cea pe care a avut-o în cazul invaziei din Crimeea. În chineză, fraza folosită de ministrul de Externe a lui Xi sună chiar a aprobare tacită a Rusiei. Două ar fi motivele pentru care China privește cu atenție și înțelegere mișcarea lui Putin. În primul rând, acesta este un test pentru Occident, arătând în ce măsură este acesta dispus să își apere valorile și aliații. Astfel, China se poate pregăti pentru a răspunde unor viitoare confruntări în ceea ce o privește. În al doilea rând, dacă Rusia obține câștig de cauză și reușește recunoașterea regiunilor separatiste, apare un precedent ce poate fi exploatat în cazul Taiwan-ului.
Japonia, însă, reacționează dur la atacul de astăzi, spre deosebire de ocuparea Crimeii, scrie Japantimes. Guvernul Kishida a anunțat cele mai dure sancțiuni economice împotriva Rusiei și susține că este pregătit pentru a face crizei energetice. Japonia importă 10% din necesarul de gaze din Rusia și o parte din cărbunele energetic, potrivit The Diplomat. Rezervele acoperă 240 de zile, a anunțat guvernul, care a asigurat companiile nipone că vor primi compensații pentru pierderile generate de embargo. Nicio bancă japoneză nu va mai acorda credite Rusiei, iar dacă Statele Unite vor decide să escaladeze nivelul sancțiunilor și Japonia o va face.
De ce este acum mult mai dură Japonia decât în 2014, se întrebă Japantimes? Analiștii spun că Japonia se teme că în lipsa unor sancțiuni dure, Rusia ar putea fi tentată să procedeze în mod similar și cu alte teritorii asupra cărora pretinde că ar avea drepturi istorice, cum sunt unele insule din arhipelagul nipon. Comunitatea internațională și-a pierdut încrederea în liderul rus, iar premierul Kishida este cu atât mai motivat să acționeze cu cât în timpul crizei din Crimea era ministru de Externe și s-a confruntat personal cu Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News