Război Rusia-Ucraina, cost economic sever, cost umanitar devastator. Cinci scenarii pentru ce urmează

Și totuși Rusia continuă să-și adune forțele în jurul Ucrainei, iar Occidentul continuă să amenințe cu consecințe grave dacă rușii trec granița. Așadar există o ieșire diplomatică, o cale de ieșire din această confruntare care să fie pașnică și de durată?

Diplomații vorbesc despre o „ieșire”. Dar găsirea acelui traseu nu este ușor. Orice compromis ar avea un preț. Cu toate acestea, iată câteva posibile ieșiri care nu implică un rezultat militar și, prin urmare, sângeros, scrie BBC MUNDO.

1. Occidentul l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să dea înapoi

În acest scenariu, puterile occidentale ar descuraja efectiv orice invazie, convingându-l pe președintele rus Vladimir Putin de următorul lucru: costurile ar depăși beneficiile pentru țara sa. El ar trebuie să fie convins că pierderile umane, sancțiunile economice și reacțiile diplomatice ar fi atât de mari încât costul pentru el ar fi mai mare chiar dacă ar obține câștiguri militare pe câmpul de luptă. Conform acestei narațiuni, Occidentul ar trebui să-i permită lui Putin să revendice o victorie diplomatică, prezentându-se ca un protagonist pașnic care nu a fost dispus să răspundă militar provocărilor NATO.

Președintele rus ar putea pretinde că a atras, în sfârșit, atenția Occidentului. Rusia ar reaminti lumii că este o mare putere și ar aprofunda prezența în Belarus.

Problema este că dacă Putin vrea să controleze Ucraina și să submineze NATO, nu există niciun motiv pentru care ar face un pas înapoi.

2.  NATO și Rusia ar putea ajunge la un nou acord de securitate

Puterile occidentale au precizat clar că nu își vor compromite principiile fundamentale, cum ar fi suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, dreptul Ucrainei de a solicita aderarea la NATO și datoria organizației de a avea „o ușă deschisă” oricărei națiuni care dorește să se alăture. Vladimir Putin crede că permiterea Ucrainei să adere la NATO ar avea un cost pentru securitatea Rusiei. De precizat că Europa s-a angajat recent într-un dialog de securitate în condițiile puse de Rusia.

3. Ucraina și Rusia ar putea reactiva acordurile de la Minsk

Politicienii occidentali au sugerat că „revigorarea” acordurilor de la Minsk ar putea fi o soluție la această criză. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că Minsk „este singura cale care ne permite să construim pacea”. Problema este că prevederile acordului sunt încurcate și contestate.

Kremlinul cere Ucrainei să organizeze alegeri locale pentru a „împuternici” politicienii pro-ruși. Kievul vrea ca Moscova să dezarmeze mai întâi și să elimine luptătorii ruși.

Cea mai mare dispută este cu privire la câtă autonomie ar acorda Minsk enclavelor separatiste din Donbas. Aceasta este marea teamă de la Kiev: că revigorarea Minskului este o modalitate scurtă de a exclude aderarea Ucrainei la NATO fără ca membrii NATO să fie nevoiți să spună acest lucru în mod explicit. Prin urmare, acordul și sprijinul popular în Ucraina este puțin probabil.

4. Ucraina ar putea deveni neutră, ca Finlanda

Ar putea fi convinsă Ucraina să adopte un fel de neutralitate? Au existat rapoarte, ulterior negate, că oficialii francezi au sugerat că Ucraina ar putea lua Finlanda ca model. Finlanda a adoptat neutralitatea formală în timpul Războiului Rece. Este un stat independent, suveran și democratic. A rămas și rămâne în afara NATO.

Ar putea fi acest lucru atractiv pentru Kiev? Ar evita un rezultat militar. Teoretic, ar putea satisface dorința lui Putin ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO.

Și alianța nu ar fi trebuit să facă compromisuri cu privire la politica sa de „uși deschise”: Ucraina ar fi luat decizia suverană de a nu adera. Dar Ucraina ar sprijini acest lucru? Probabil că nu, pentru că neutralitatea ar lăsa Ucraina deschisă influenței ruse.

5. Blocajul actual ar putea deveni status quo-ul

Rusia și-ar putea retrage încet trupele, declarând exercițiile încheiate. Dar, în același timp, ar putea lăsa în urmă o mulțime de echipamente militare, pentru orice eventualitate.

Moscova ar putea continua să sprijine forțele rebele din Donbas. Și între timp, politica și economia Ucrainei ar continua să fie destabilizate de amenințarea constantă din partea Rusiei.

La rândul său, Occidentul ar menține o prezență consolidată a NATO în Europa de Est.

Politicienii și diplomații săi vor continua să interacționeze sporadic cu omologii lor ruși, iar discuțiile ar continua, dar s-ar fi înregistrat puține progrese substanțiale.

Niciuna dintre aceste opțiuni nu este ușoară sau probabilă. Toate implică angajament. Întrebarea este, totuși, dacă amenințarea unui conflict devastator este reală și, dacă da, ce s-ar putea face pentru a o preveni.

Singurul speranță, în acest moment, este că toate părțile par încă dispuse să vorbească, deși fără rezultat. Ucraina va continua să lupte. Dar cel puțin nu ar exista un război la scară largă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News