Guvernul Ludovic I a picat în Parlament, cu votul a 261 de deputați și senatori, fiind susținut doar de 139 de aleși în Legislativ. Scopul este reprezentat de alegerile parlamentare anticipate. Președintele Klaus Iohannis declară ferm: ”Eu am fost și rămân, și v-o spun ca să fie foarte clar, adeptul alegerile anticipate. Eu îmi doresc să intrăm într-o logică care duce spre alegeri anticipate.”
Pentru a ajunge la alegerile anticipate, două guverne propuse trebuie să pice la votul de învestitură, în decursul a 60 de zile. Ulterior, președintele poate decide să dizolve Parlamentul. În spațiul public, au apărut tot felul de scenarii generate de această situație. Și, ca în orice situație de acest fel, ne întoarcem la Constituție, legea fundamentală în stat.
Articolul 89 din Constituție, alineatul 1: ”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.”
În Constituție, nu scrie că cele două solicitări de învestitură trebuie să fie distincte, așa cum se vorbește în aceste zile în spațiul public. Deci, dacă textul nu este restrictiv, este permisiv. Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR, a remarcat, la Antena 3, vineri seară, acest aspect, spunând că ”orice breșă de interpretare poate fi speculată”. Însă, câți judecători constituționali, atâtea păreri. Dosarul va ajunge oricum pe masa CCR, prin sesizarea PSD. Rămâne de văzut care va fi decizia CCR în această situație.
În ceea ce privește prima situație discutată în spațiul public, cum că PSD și PRO România ar fi format majoritate și, prin urmare, președintele ar fi trebuit să desemneze premierul propus de această alianță politică, conform articolului 103 din Constituție, ”Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.” Și aici, textul este permisiv. Prin urmare, în Constituție nu scrie că președintele are obligația să se consulte cu partidele care formează majoritate, ci, dacă nu există un partid care să aibă majoritatea în Parlament, președintele se poate consulta cu toate partidele reprezentate.
Acum, PSD, pe lângă atacarea la CCR, ar mai avea două căi, ieșite în spațiul public chiar din afirmațiile social-democraților: să nu asigure cvorum sau să voteze Guvernul PNL.
Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, sublinia, la Digi24, că PSD poate să nu asigure cvorum ”cât vrea el, nu există sancțiune pentru asta. (...) Au mai făcut-o în 2009, când a fost propus candidat la funcția de premier o persoană, Negoiță, fostul primar al Sectorului 3. PSD nu s-a prezentat la vot, nu l-au votat niciodată, nici astăzi.”
Cât despre votul PSD pentru Guvernul PNL, Ludovic Orban spunea, vineri: ”Există şi posibilitatea să fie învestit guvernul, cu voturile PSD, ale celor care au iniţiat moţiunea de cenzură cu care ne-au dat jos. (...) Dacă este votat de parlamentarii PSD, înseamnă că prin votul pe care îl dau vor spune că: suntem de acord cu programul de guvernare, suntem de acord cu componenţa guvernului, suntem de acord ca guvernul să fie PNL, suntem de acord să nu mai facem opoziţie, că noi am învestit guvernul. Păi nu vă daţi seama că ar fi ridicoli?”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News