Legea privind reintegrarea Donbasului, promulgată săptămâna trecută de către preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, schimbă de fapt statutul ''operaţiunii antiteroriste'' din estul Ucrainei şi o trece din controlul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) în cel al armatei, relatează publicaţia Golos Ukrainî.
Şeful Statului Major al armatei ucrainene, Viktor Mujenko, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute crearea unui comandament operativ care va deveni principalul organ de gestionare a operaţiunii din Donbas - teatrul unui conflict între trupele Kievului şi rebelii separatişti proruşi.
Noua lege, a explicat Viktor Mujenko, va permite utilizarea forţelor armate într-un cadru legal.
Potrivit unor experţi ucraineni, preşedintele a obţinut astfel dreptul de a folosi forţele armate fără autorizaţie din partea parlamentului. Ei nu exclud implicarea armatei în procesele politice din ţară în contextul alegerilor prezidenţiale din 2019.
Statutul actual al operaţiunii antiteroriste din Donbas suscita până acum îndoieli cu privire la legitimitatea utilizării armatei în Donbas.
După adoptarea textului într-o primă lectură de către Rada Supremă (parlamentul unicameral), Irina Luţenko - reprezentanta preşedintelui în forul legislativ - declarase că noua lege face imposibilă aducerea militarilor ucraineni care au luptat în estul Ucrainei în faţa Curţii Penale de la Haga pentru crime de război.
Conflictul devine extern
Potrivit ei, această lege transformă conflictul din Donbas din punct de vedere juridic din unul intern în unul extern.
Operaţiunea din Donbas, care timp de patru ani s-a numit drept antiteroristă, vizează în prezent măsuri de asigurare a securităţii şi apărării naţionale, de descurajare şi de respingere a unei agresiuni armate.
Legea respectivă menţionează că Federaţia Rusă a atacat Ucraina. Rusia este definită ca agresor şi ţară ocupant, care a capturat o parte a Ucrainei, conform ziarului citat.
Astfel, folosirea armatei este adusă în concordanţă cu legislaţia naţională, întrucât conform Constituţiei esenţa şi destinaţia forţelor armate este de a asigura securitatea statului şi inviolabilitatea frontierelor Ucrainei, apărarea împotriva unei agresiuni armate şi a tentativelor de încălcare a integrităţii teritoriale, conform Golos Ukrainî.
O parte din experţii de la Kiev îşi exprimă preocuparea în legătură cu faptul că modul de aplicare a forţelor armate va fi stabilit de preşedinte, la propunerea Ministerului Apărării.
Astfel, diplomatul Bogdan Iariomenko consideră că preşedintele şi subalternii săi, la propunerea conducerii armatei, fără instituirea stării de război în ţară, primesc puteri depline şi practic nelimitate de control asupra unui teritoriu pe care îl identifică ei singuri drept o regiune pentru realizarea măsurilor de asigurare a securităţii şi apărării naţionale, de respingere şi descurajare a agresiunii armate a Federaţiei Ruse pentru o perioadă determinată de ei înşişi.
Forțe armate
Iariomenko afirmă că acum preşedintele are posibilitatea de a folosi forţele armate pe teritoriul Ucrainei fără acordul parlamentului, conform publicaţiei menţionate.
"Drepturile şi oportunităţile largi acordate preşedintelui ocolind Constituţia pot fi folosite de el nu numai pentru organizarea apărării şi respingerii agresiunii armate, ci şi pentru interferenţa în procesele politice din Ucraina, consideră expertul citat, care avertizează că ar putea avea loc încălcări masive ale drepturilor cetăţenilor.
La rândul său, expertul Pavel Rudiakov nu exclude ca preşedintele să se servească în scopuri electorale de această lege pentru a obţine al doilea mandat prezidenţial.
Experţii mai atrag atenţia şi asupra faptului că legea nu conţine o formulare clară asupra conflictului din Ucraina: există doar conceptul de respingere, descurajare a agresiunii şi asigurarea securităţii şi apărării naţionale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News