Război UE-Rusia, pe frontul românesc. Miza-eliberarea Ucrainei și Moldovei

Rusia a anunțat o mișcare strategică în timpul tratativelor pentru acordul de asociere UE-Ucraina. Kievul este foarte aproape de semnarea acestui act, care ar scoate Ucraina de pe orbita Moscovei, urmată îndeaproape de Republica Moldova. Războiul este limitat la lovituri economice, dar țintele sunt geostrategice.

UE, împreună cu Statele Unite, încearcă să mute spre est ”cordonul sanitar”, respectiv zona statelor tampon, favorabile Occidentului și opuse Rusiei. De cealaltă parte, fostul imperiu încearcă să își țină sub control vecinii, astfel încât cordonul sanitar să îl apere de influența Vestului. În România, atacul se duce, pentru moment, la nivelul războiului ideologic. Pe fondul lipsei de credibilitate a instituțiilor statului, campaniile de propagandă dirijate din străinătate pot să încline balanța, la fel ca în timpul războiului din Serbia.

 Ucraina alege direcția Vest

Regimul de la Kiev a optat pentru Vest, în ciuda  faptului că la putere se află o majoritate condusă de Victor Ianukovici, care înainte de alegeri simpatiza cu Rusia. Practic, Ucraina a luat o opțiune strategică spre Europa.

Replica Rusiei a venit imediat, prin lovituri economice aplicate Ucrainei. Cea mai dureroasă a fost blocarea exportului ucrainian de produse metalurgice în Rusia. Moldova a fost penalizată prin blocarea livrărilor de vin, principalul produs de export al țării. Este, însă, ușor pentru o economie performantă ca aceea din țările UE, să absoarbă șocurile economice. De altfel, la Bruxelles se caută soluții pentru ca exporturile celor două țări să intre pe piața celor 27 de membri UE, cu Germania ca pivot al schimbării. Adevărata lovitură vine pe o direcție în care UE nu poate riposta.

 Generalul Iarnă atacă la Kiev

Ucraina depinde total de gazele rusești. Veniturile din tranzit, asigurate de exporturile rusești spre occident, ating 2 miliarde de dolari anual. Ele sunt importante, dar ar putea fi suplinite de fondurile europene, dacă o nouă magistrală ar ocoli Ucraina. Însă, odată ce nu mai depinde de vecina sa pentru a exporta în Vest, Rusia poate lăsa Ucraina fără gaze, în timpul iernii. Iar Occidentul nu poate suplini lipsa acestora, la un preț suportabil. Ucraina nu se poate desprinde de Rusia fără a avea independență energetică. Construcția unor centrale nucleare ar dura peste un deceniu, fără a mai menționa problemele de infrastructură aferente mutării de pe gaze pe energia electrică. În acest context, Rusia face un anunț șoc. Magistrala South Stream, care ocolește Ucraina și România, va deveni operațională în 2016. Din punct de vedere economic, UE nu va pierde nimic: mari companii italiene, franceze și germane fac parte din acționarii South Stream, într-un consorțiu înregistrat în Olanda. Strategic, europenii ar putea pierde Ucraina și Moldova. SUA vor scăpa o șansă istorică de a împinge sfera de influență rusă dincolo de Nipru.

 Soluția, gazele de șist din Polonia și România

 În acest context, miza exploatărilor de gaze în țările UE crește exponențial. Gazoductul de la Ungheni, la care s-au dus atât premierul Ponta, cât și președintele Traian Băsescu, are finanțare europeană și este o prioritate a Bruxelles-ului, pentru că lasă rușii fără pârghii de constrângere a Moldovei. Cheltuielile de modificare a gazoductului dintre Ucraina și România, astfel încât să se inverseze fluxul, sunt nesemnificative. Ziarul Financiar le estima la circa 3 milioane de euro. Singura problemă rămâne opoziția la exploatările rezervelor de gaze de șist. Dacă Polonia și România reușesc să-și pună în valoare rezervele de gaze de șist, o cantitate egală cu cea necesară Ucrainei va fi disponibilă, într-un timp extrem de scurt, pe piața europeană. Companii americane au anunțat că vor să exploreze și exploateze zăcămintele din România și Polonia, iar grupul OMV-Petrom ia în calcul un proiect similar în țara noastră. În anii 80 ai secolului trecut, URSS beneficia de eforturile Greenpeace, care ataca  programul nuclear occidental. Campania furibundă împotriva gazelor de șist merge pe același tipar.

  Cursă umăr la umăr Chevron-Gazprom

Operatorul proiectului South Stream va decide în următoarele zile ce companie va realiza conducta care traversează Marea Neagră. Lucrările vor începe în primăvara anului 2014, iar în anul 2016 magistrala care leagă Rusia de Bulgaria, Ungaria, mergând spre Italia și Austria, va livra primele cantități de gaze, conform neftegaz.ru, citat de Adevărul. În același an ar putea fi gata testele efectuate de Chevron, astfel încât să poată începe exploatarea gazelor de șist în România și Polonia.

Prin conducta South Stream  ar urma să fie transportate circa 16 miliarde de metri cubi de gaze, în 2016, iar în 2018 se va ajunge la capacitatea maximă, de 63 de miliarde metri cubi. Gazoductul va costa 17 miliarde euro. Realizarea acestuia va lăsa fără tranzit de gaz rusesc Ucraina, Republica Moldova şi România. Ucraina câștiga redevențe din tranzitul de gaze rusești spre Europa, pierderile anuale fiind de circa două miliarde de dolari, iar pentru Moldova de 50-60 milioane de dolari, scrie Adevărul.  Acţionarii South Stream Transport AG (înregistrată în Olanda) sunt Gazprom (50%), ENI (20%) şi firmele franceză EDF şi germană Wintershall (cu câte 15% fiecare).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News