Războiul accelerează integrarea economică a Ucrainei în UE. Analiză Le Monde: România e poarta ucrainenilor spre restul lumii

La volanul mașinii sale germane care se îndreaptă direct spre Polonia, pe un drum înzăpezit din vestul Ucrainei, Valeriy Krupko își recapitulează noua viață. Îi este dor uneori de Herson, un oraș-port din sudul țării pe care l-a părăsit în urmă cu câteva luni. Își amintește „containerele agățate de macarale legănându-se pe cer”, „navele care veneau din toate colțurile lumii”. A condus un terminal portuar până când acesta s-a închis, în februarie 2022, la începutul războiului.

Ca simbol al transformărilor economiei ucrainene, iată-l în fruntea unui alt terminal, departe de mare și de nave, în mijlocul unui peisaj plin de zăpadă și copaci, la Mostyska, lângă granița poloneză.

În țara aflată în război, noile rute comerciale sunt terestre și toate duc către Uniunea Europeană. După închiderea multor porturi de la Marea Neagră și după închiderea granițelor cu Rusia și Belarus, Ucraina este profund ancorată în economia europeană. Astfel, 53,6% din exporturile sale au mers către UE în 2022, față de doar 39,1% în 2021. După ce au scăzut la începutul conflictului, exporturile către Uniune și-au revenit spectaculos la nivelul lor de dinainte de război, în jur de 2,5 miliarde de euro.

Aflux fără precedent

O schimbare facilitată de Bruxelles, care și-a suspendat în iunie 2022 pentru un an de zile (cu posibilitate de prelungire) toate taxele de import din Ucraina, precum și toate măsurile antidumping pentru oțelul produs în această țară. Acest aflux fără precedent de mărfuri agricole nu trece neobservat. În martie, șefii de stat din cinci țări est-europene, printre care Polonia, România și Ungaria, au cerut ajutor de la Bruxelles pentru a-i sprijini pe fermierii locali, despre care spun că se confruntă cu „o creștere fără precedent” a importurilor din Ucraina, inclusiv cereale, semințe oleaginoase, ouă și păsări de curte. Kievul a anunțat la începutul lunii aprilie că țara sa va suspenda temporar vânzarea de cereale și semințe oleaginoase către Polonia.

Roșu de frig, Valeriy Krupko urcă scările silozului cu pași repezi, cu aceeași ardoare ca a unui general care urcă în turnul unei cetăți, privind spre orizont – Europa.

„Vor fi aici containere și silozuri care pot conține cereale, ulei, precum și depozite pentru semințe sau îngrășăminte. Pe scurt, toate bunurile pot fi depozitate aici. La baza silozurilor nou-nouțe care strălucesc în soare, muncitorii, ghemuiți în zăpadă, strâng ultimele șuruburi pe șinele cu două ecartamente, ucrainean și european, pentru a putea primi trenurile de ambele părți ale graniței.

Totul a început în 2021, când șefii companiei ucrainene Agrosem au avut ideea să cumpere această bucată de teren, care avea să devină terminalul MOST. Vindeau tractoare, piese de schimb, îngrășăminte și semințe fermierilor Ucrainei și aveau nevoie de un depozit nu departe de granița cu Uniunea Europeană, conectat la căile ferate, pentru a-și importa mărfurile. Dar după doar câteva luni, războiul le-a dat peste cap proiectul.

„Dacă voiam ca clienții noștri să continue să cumpere tractoare și semințe de la noi, trebuia să-i ajutăm să-și vândă recoltele blocate în porturi”, ne explică Oleksiy Kulik, șeful Agrosem. Managerii companiei improvizează așadar și devin comercianți de mărfuri agricole. Pe măsură ce războiul s-a extins, compania a investit sute de mii de euro în construcția de silozuri pentru a exporta grâu, rapiță și uleiuri în UE. Banca lor, Raiffeisen, cu sediul în Austria, i-a pus în legătură cu ministrul agriculturii și cu șeful căilor ferate austriece, care i-au ajutat să-și găsească primii clienți și vagoane de transport.

Câteva luni mai târziu sosesc primele transporturi de grâu ucrainean în Austria. Această activitate reprezintă acum 25% până la 30% din cifra de afaceri a Agrosem, care intenționează să exporte 500.000 de tone de cereale în 2023. „Pentru noi, Uniunea Europeană a fost un „continent” cufundat în întuneric și necunoscut, pe care războiul ne-a făcut să îl descoperim”, mărturisește Oleksiy Kulik.

Nu departe de terminalul MOST, camioanele sunt oprite pe marginea drumului, pe aproximativ zece kilometri, așteptând să poată trece în Polonia. De la începutul războiului, traficul a crescut de șapte ori pe această rută, potrivit Kievului. „Șoferii ne-au salvat transportând rachete, cereale sau alimente” – exclamă Mustafa Nayyem, șeful agenției de refacere a infrastructurii.

Cota de licență

„Polonia a devenit țara de tranzit pentru restul Europei, în timp ce România este folosită în principal pentru exporturile noastre către restul lumii, prin porturi precum Constanța”, continuă viceministrul. Mărfurile comercializate cu China nu mai trec prin portul Odesa, ci prin cel din Gdansk, în Polonia, cu o prelungire a timpului de călătorie cu o săptămână.

UE a suspendat, în iunie 2022, cota de permise acordată șoferilor ucraineni, care pot mult mai probabil să călătorească prin Europa datorită unui permis de o lună eliberat de Kiev. Acest lucru este esențial într-o țară în care legea marțială interzice bărbaților sub 60 de ani să părăsească țara. Acești șoferi ucraineni sunt cu atât mai numeroși cu cât niciun transportator european nu îndrăznește să se aventureze în țara lor aflată în război. Anterior, au venit peste 100.000 de persoane în fiecare an din Polonia.

În 2022, compania de logistică Zammler a închis depozitele și a cumpărat aproximativ zece vehicule grele de marfă. „Coloana vertebrală a logisticii nu mai sunt depozitele, care au fost distruse sau golite din cauza situației din țară, ci camioanele, pentru că livrează direct clienților”, spune șeful Zammler, Viktor Șevcenko. După instalatorul polonez, șoferul de camion ucrainean ar putea deveni simbolul acestei noi irupții pe piața europeană. Transportul maritim a asigurat doar jumătate din exporturile ucrainene în 2022, în principal produse agricole, grație acordului privind cerealele din Marea Neagră, față de două treimi înainte de război.

„Conflictul accelerează integrarea economică a Ucrainei în Uniunea Europeană”, subliniază Mustafa Nayyem.

În continuare este necesar ca mărfurile de mare tonaj să poată trece granița. Pentru a evita blocajele și imobilizările la frontieră ale vehiculelor, care sunt costisitoare pentru transportatori, Kievul a deschis un nou punct de frontieră la Nyzhankovychi-Malhowice în octombrie 2022 pentru a facilita trecerea camioanelor goale spre Polonia și l-a extins pe cel de la Korczowa-Krakovets. De asemenea, a deschis două noi puncte de trecere a frontierei cu România, cel de la Krasnoilsk-Vicovu de Sus în noiembrie 2022, apoi cel de la Dyakivtsi-Rakovec în februarie 2023. Sunt luate în considerare și alte proiecte de infrastructură pentru creșterea traficului de mărfuri pe Dunăre.

„Inspecții foarte stricte”

În 2022, aproape 15 milioane de tone de mărfuri agricole au fost încărcate pe barje din porturile Izmail, Reni și Ust-Dunaisk din Delta Dunării a Ucrainei, de trei ori mai mult decât în 2021. Mustafa Nayyem vrea să meargă mai departe: „Pentru a facilita transportul, nu este suficient să deschidem puncte de frontieră. Țările de frontieră trebuie să aibă încredere reciproc și să facă schimb de date pentru a evita repetarea formalităților administrative și a inspecțiilor”.

În ciuda liberei circulații a mărfurilor, calea spre aderarea la piața unică este încă lungă. „Lipsa taxelor vamale nu înseamnă că piața europeană este complet deschisă”, a spus Oleksandr Sushko, directorul think-tank-ului International Renaissance Foundation, cu sediul la Kiev, „deoarece mărfurile europene sunt supuse unor inspecții foarte stricte, care cresc timpii de așteptare în vamă”.

Această înclinare a Ucrainei spre vest este o consecință neașteptată a sosirii a 8 milioane de refugiați ucraineni în Uniunea Europeană. „Chiar dacă este greu de formulat această idee, războiul a accelerat dezvoltarea noastră internațională”, spune Viacheslav Klymov, cofondatorul Nova Poshta. Această firmă, concurent al Poștei Ucrainene, și-a deschis birouri în țările și orașele unde au plecat refugiați ucraineni, care trimit regulat colete în țara lor de origine. Nova Poshta a deschis optsprezece sucursale în Polonia în doar câteva luni, inclusiv șase la Varșovia, și este de așteptat să deschidă mai multe în curând în Republica Cehă și Germania.„Am pierdut clienți în Ucraina și am câștigat în Europa”, spune simplu Viacheslav Klymov. Datorită aplicației sale pentru smartphone, compania rămâne conectată cu clienții săi ucraineni și folosește datele de geolocalizare pentru a deschide filiale în apropierea lor, în noile lor țări gazdă.

„Atât de mulți ucraineni au aderat la Uniunea Europeană într-un timp atât de scurt, încât continentul trece brusc de la un miraj îndepărtat la realitate”, a declarat Oleksandra Azarkhina, ministrul adjunct al Infrastructurii. Refugiații au fost surprinși să descopere că țara lor ar putea fi înaintea restului continentului, în special în ceea ce privește plata mobilă sau digitalizarea serviciilor publice. Oleksandra Azarkhina sugerează că „războiul a făcut Ucraina să realizeze că este mult mai aproape de Europa decât și-a imaginat”, se arată în analiza Le Monde, preluată de Rador.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News