ONU a cerut accelerarea desfășurării forțelor internaționale de securitate în Haiti, după un raport potrivit căruia cel puțin 1.379 de persoane au fost ucise sau rănite în războaie între bande și 428 de persoane au fost răpite în țară în perioada aprilie-iunie a acestui an.
"Furnizorii de servicii raportează în medie 40 de victime ale violurilor pe zi în unele zone ale capitalei", avertizează noul raport al biroului ONU din capitala haitiană, Port-au-Prince.
În timp ce numărul victimelor facțiunilor beligerante a scăzut în ultimele luni, numărul copiilor recrutați în bande și rata violenței sexuale au crescut, se arată în raportul trimestrial.
Bandele armate controlează cea mai mare parte a capitalei haitiene de la asasinarea fostului președinte Jovenel Moïse în iulie 2021. Acestea l-au forțat pe succesorul său, Ariel Henry, să demisioneze în luna aprilie a acestui an, paralizând națiunea din Caraibe cu un val de violență fără precedent.
Pentru a înăbuși anarhia și a facilita alegerile libere de anul viitor, primul detașament al unui grup operativ internațional supravegheat de ONU a fost desfășurat în Port-au-Prince pe 25 iunie.
Primul ministru haitian, Garry Conille, un fost ginecolog care a preluat funcția la 3 iunie, s-a angajat să folosească cei 400 de polițiști kenyeni pentru a prelua controlul asupra țării "casă cu casă".
Noile cifre sugerează că haosul care a cuprins țara în aprilie pare să se fi calmat puțin după plecarea lui Henry, numărul crimelor scăzând cu 45% în cele trei luni de la demisia președintelui.
Însă schimburile de focuri de pe străzi și încălcările drepturilor omului sunt încă obișnuite și, în unele cazuri, sunt în creștere, în special în Port-au-Prince, unde se concentrează luptele și unde au fost documentate 88% dintre decese și răniri.
Bande înarmate au asediat cartiere și au ucis civili suspectați de colaborare cu poliția sau cu grupurile de apărare civilă.
Într-o perioadă de 11 zile , 128 de persoane - inclusiv 13 copii - au fost ucise sau rănite în Solino, un cartier din clasa de mijloc în care cea mai puternică coaliție de bande, Viv Ansanm (Trăiți împreună), a concurat cu un grup de autoapărare pentru control.
"În timp ce majoritatea victimelor au fost lovite de gloanțe rătăcite, altele au fost vizate pe străzi pentru presupusul lor sprijin al grupului de 'autoapărare' ", se arată în raport.
În faimoasele mahalale din Cité Soleil, banda Viv Ansanm a ucis cel puțin 28 de persoane pentru infracțiuni considerate "o contestare a autorității lor", cum ar fi furturi minore sau părăsirea cartierului.
Abuzul sexual asupra femeilor și fetelor a devenit alarmant de obișnuit, bandele folosind violul ca armă pentru a-și impune autoritatea asupra comunităților, înainte de a le împușca mortal și de a le arde cadavrele sau de a le arunca în gunoi, se arată în raport. Au fost raportate cazuri de copii de numai trei ani violați în case și în tabere de refugiați.
Numărul femeilor și fetelor forțate să se prostitueze și să întrețină relații sexuale cu membrii bandelor este, de asemenea, în creștere, se arată în raport.
UN Women a avertizat luna trecută cu privire la vulnerabilitatea extremă și la "condițiile de viață alarmante și lipsa de securitate" cu care se confruntă cele 300 000 de femei și fete haitiene strămutate de violențe, fără servicii de bază de siguranță și sănătate.
Violurile din taberele de refugiați au fost deseori comise "pentru a controla accesul femeilor la asistența umanitară limitată disponibilă" și, dintre femeile intervievate, 88% nu aveau nicio sursă de venit, iar una din 10 a recurs sau a luat în considerare munca sexuală ca rezultat, se arată în declarația UN Women.
Violența în creștere împotriva copiilor a fost "deosebit de îngrijorătoare", a adăugat noul raport. Patruzeci și nouă de băieți și fete au fost uciși sau răniți între aprilie și iunie, unii murind după ce au fost recrutați ca luptători.
Diego Da Rin, specialist în Haiti în cadrul International Crisis Group, a declarat că sosirea forțelor kenyene în Haiti a condus la unele "victorii minore" împotriva grupurilor armate și a arătat că acestea ar putea contribui la inversarea tendințelor.
Sprijinită de noi ofițeri și vehicule blindate, poliția a început să patruleze zone pe care forțele naționale din Haiti le abandonaseră anterior, inclusiv teritoriul bandelor. Cu toate acestea, pentru a învinge bandele și a elibera milioanele de haitieni aflați sub controlul lor, vor fi necesari încă mii de ofițeri.
Bahamas, Bangladesh, Barbados, Belize, Benin, Ciad și Jamaica s-au oferit, de asemenea, să trimită forțe în Haiti, dar inițiativa a fost blocată de opoziția politică internă și de lipsa fondurilor. ONU a strâns 21 de milioane de dolari, iar oficialii kenyeni estimează că propria misiune va costa până la 600 de milioane de dolari.
Da Rin a declarat: "Există o lipsă îngrijorătoare de resurse pentru a continua desfășurarea personalului din Kenya și din alte țări care și-au exprimat dorința de a se alătura misiunii", conform The Guardian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu