Războiul din Libia. Qatarul-prima ţară arabă care s-a alăturat Coaliției. Jurnal de front, ziua a doua
Prima fază a atacurilor aeriene este "un succes" şi a permis instaurarea unei zone de interdicţie aeriană, a declarat duminică oficialul cu cel mai înalt grad din armata americană, amiralul Michael Mullen, dând asigurări că forţele loiale lui Kadhafi nu mai avansează către fieful insurgenţilor, Benghazi, situat la 1.000 de kilometri est de Tripoli. O țară arabă și-a trimis avioanele împotriva lui Gaddafi, ceea ce spulberă acuzațiile dictatorului libian, potrivit cărora occidentul ar participa la o ”cruciadă”. Coaliţia, condusă de Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie, a trecut la ofensivă sâmbătă, bombardând din aer şi de pe apă obiective militare libiene.
Duminică seara, purtătorul de cuvânt al armatei libiene a anunţat un nou armistiţiu în timp ce liderul libian a dat asigurări, sâmbătă, că o asemenea măsură nu mai este valabilă din cauza ofensivei coaliţiei.
Cu puţin timp înainte, sistemul de apărare antiaeriană de la Tripoli a intrat în acţiune, în special în sectorul reşedinţei-cazarmă a colonelului Kadhafi din Bab al-Aziziya, în sudul capitalei.
"Suntem învingători, voi sunteţi învinşi. Noi nu ne vom retrage de pe câmpul de bătălie", a declarat în cursul dimineţii liderul libian, aflat la putere de aproximativ 42 de ani, într-un mesaj audio, al doilea de la începutul operaţiunii militare internaţionale lansate în virtutea rezoluţiei 1.973 a ONU, adoptată joi.
"Avem suflu. Ne vom lupta. Nu vă vom lăsa pământul nostru", a continuat colonelul Kadhafi, anticipând un "război lung".
Unul dintre fiii săi, Seif Al-Islam, a exclus însă, duminică, posibilitatea doborârii unor avioane civile în Marea Mediterană.
"Nu este obiectivul nostru", a declarat el, întrebat în legătură cu ameninţările proferate cu o zi înainte de tatăl său, care a promis să atace "orice obiectiv civil sau militar" din Mediterana.
Forţele coaliţiei au continuat duminică operaţiunea militară denumită Odyssey Dawn de Pentagon
Italia, Belgia şi Spania şi-au anunţat participarea la operaţiune, iar Qatarul a devenit prima ţară arabă care s-a alăturat cu patru avioane. Portavionul francez Charles-de-Gaulle a plecat duminică, la ora 13.00 (14.00 ora României), din portul mediteraneean Toulon.
După primul val de atacuri împotriva apărării antiaeriene şi a blindatelor în apropierea liniilor insurgenţilor, următoarea etapă va consta, potrivit amiralului Mullen, în atacarea liniilor de aprovizionare a forţelor loiale lui Kadhafi pentru a limita capacitatea de luptă a acestora.
"Forţele sale sunt răspândite între Tripoli şi Benghazi şi vom încerca să întrerupem susţinerea logistică începând de mâine", a precizat amiralul.
"Sisteme cheie ale apărării antiaeriene şi instalaţii de rachete SAM din apropiere de Tripoli, Misrata şi Sirt" au fost atacate, potrivit comandamentului militar american.
Atacurile nu au ca obiectiv să "îl înlăture de la putere pe Kadhafi", ci să "protejeze civilii" libieni, a declarat Mullen.
El a precizat că Statele Unite "supraveghează îndeaproape" stocurile de gaz muştar pe care le deţine colonelul Kadhafi, apreciind că acesta "ar putea face multe pagube cu el".
La vest de Benghazi, atacuri împotriva vehiculelor militare ale forţelor lui Kadhafi au avut loc duminică în zori.
Intervenţia militară a fost cerută de opoziţia libiană, mai ales după ce forţele guvernamentale au recucerit în ultimele zile mai multe oraşe aflate sub controlul rebelilor. Intervenţia a început cu un atac aerian francez la ora 16.45 GMT (18.45 ora României).
"Folosirea forţei nu era opţiunea pe care o preferam", a declarat preşedintele american Barack Obama. "Dar nu putem să rămânem cu braţele încrucişate când un tiran îi spune poporului său că va acţiona fără milă".
Liderul Ligii Arabe Amr Moussa a criticat bombardamentele, apreciind că acestea se îndepărtează de "scop, care este impunerea unei zone de interdicţie aeriană".
Rusia şi China şi-au exprimat regretul faţă de intervenţie, în timp ce Japonia a sprijinit atacul. Comitetul Uniunii Africane privind Libia a cerut încetarea ostilităţilor, ca şi preşedintele venezuelan Hugo Chavez şi Belarusul.
Rezoluţia 1.973 cere încetarea completă a atacurilor împotriva civililor, impune o zonă de interdicţie aeriană în Libia şi permite atacuri pentru a constrânge forţele loiale lui Kadhafi să pună capăt reprimării soldate cu sute de morţi şi plecarea din ţară a 300.000 de persoane din 15 februarie.
În timp ce operaţiunea militară părea iminentă sâmbătă, forţele lui Kadhadfi au atacat Benghazi. Peste 90 de persoane au fost ucise potrivit unor surse medicale.
O navă remorcher italiană, reţinută de sâmbătă la Tripoli, a părăsit portul duminică după-amiază împreună cu echipajul şi mai multe "persoane care afirmă că aparţin autorităţilor portuare şi militare libiene", a anunţat armatorul într-un comunicat.
Televiziunea Al-Jazeera cu sediul în Qatar a afirmat că patru dintre jurnaliştii săi au fost reţinuţi de autorităţile de la Tripoli, în timp ce doi jurnalişti AFP au fost declaraţi dispăruţi de vineri seara.
Citeşte şi:
Băsescu spune că România nu putea interveni în Libia fără F 16
Libia, atacată cu rachete Tomahawk. Jurnal de front, ziua 1
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
