Războiul din Ucraina a diminuat numărul de mercenari din Libia

Chaloka Beyani a declarat luni că "a fost găsită o piaţă în altă parte". Expertul legal zambiano-britanic adună dovezi privind încălcări ale drepturilor în Libia, în cadrul unui grup de experţi care lucrează pentru Consiliul ONU pentru drepturile omului.

Numărul mercenarilor grupului rus Wagner a scăzut de asemenea, potrivit lui Beyani. Firma privată de securitate este considerată armata din umbră a preşedintelui rus Vladimir Putin, care a negat că ar avea vreo legătură cu aceasta.

Potrivit informaţiilor serviciilor speciale britanice, Moscova a fost cel mai probabil forţată să orienteze în principal personalul de la Wagner către invadarea Ucrainei, în detrimentul operaţiunilor din Africa şi Siria.

Cu toate acestea, nu toţi combatanţii străini s-au retras din Libia, se menţionează în raportul prezentat de Beyani şi de echipa sa. Mercenarii prelungesc conflictul din ţară şi este posibil să fi încălcat regulile internaţionale de a-i proteja pe civili, susţin experţii ONU.

Libia este în haos din 2011, când dictatorul Muammar al-Gaddafi a fost răsturnat de la putere.

Mai multe miliţii luptă pentru putere şi influenţă şi în ultimii ani şi alte ţări s-au implicat în conflict, inclusiv Rusia şi Turcia. ONU a estimat la sfârşitul lui 2020 că existau în jur de 20.000 de combatanţi străini şi mercenari în Libia, notează Agerpres.

Cum arată viața în zonele capturate de invadatorii ruși? „Nu ne tratează ca pe niște oameni”

Al Jazeera a realizat o serie de mai multe interviuri stradale cu cetățeni ai zonelor din Ucraina invadate de forțele ruse.

Materialul realizat de Al Jazeera:

„Taras este trezit de zgomotul unor lovituri puternice în ușa apartamentului său din Kreminna, un oraș din regiunea Luhansk din sud-estul Ucrainei, care a fost preluat de Rusia la sfârșitul lunii aprilie, pentru a vedea trei soldați înarmați în camuflaj, își începe Al Jazeera reportajul.

"Aveți un garaj la colț?", l-a întrebat imperativ pe Taras cel mai în vârstă dintre ei, un roșcat de vreo 20 de ani. Fără să aștepte răspunsul său, soldatul a continuat: "Deschideți-l."

Pentru ocupanții ruși, garajele erau o sursă de pericol, i-a spus pe drum un soldat mai tânăr și mai puțin strict lui Taras, în vârstă de 53 de ani, și trebuiau să verifice fiecare dintre ele pentru arme și explozibili.

"S-au uitat înăuntru, au verificat subsolul și au plecat fără să spună un cuvânt", a declarat Taras, care a cerut Al Jazeera să nu-și spună numele de familie pentru că "nu vrea să fie împușcat".

Singurul lucru de interes pe care l-au văzut și l-au luat a fost un borcan de trei litri cu castraveți pe care soția lui Taras îi pusese la murat în oțet și suc de roșii.

Taras a avut noroc. Vecinului său i-a fost "confiscată" Lada Priora sa de culoare albastră ca cerul și a fost bătut și lăsat plin de vânătăi după ce a ezitat o fracțiune de secundă să predea cheia mașinii.

Luni, după cucerirea regiunii Luhansk, mass-media din Rusia au difuzat interviuri cu locuitori din Lisiciansk care au mulțumit Moscovei pentru că i-a "eliberat" și au afirmat că forțele Kievului au fost inumane.

Însă oamenii cu care a vorbit Al Jazeera au avut opinii destul de diferite.

Aceștia au spus că Moscova numește noii oficiali din rândul trădătorilor ucraineni sau al separatiștilor pro-Moscova.

Zeci de mii sunt deportați în Rusia, iar cei care rămân sunt supuși umilinței, torturii, jafului - sau uciderii arbitrare, extrajudiciare. Și doar în zonele pe care Moscova intenționează să le conducă direct, forțele de ocupație și oficialii sunt instruiți să trateze localnicii cu cel puțin o urmă de respect.

"Ei nu ne tratează ca pe niște oameni. Spun că au venit să ne elibereze - de la ce? De proprietățile noastre? De viețile noastre?" a declarat Taras pentru Al Jazeera.

"Eliberare" este cuvântul cheie pe care Kremlinul îl folosește atunci când descrie ceea ce numește "operațiunea specială din Ucraina".

În limbajul Kremlinului, Ucraina trebuia "eliberată" de regimul său "neonazist", iar regiunile din estul și sudul Ucrainei, unde majoritatea populației vorbește limba rusă, aveau nevoie de o "eliberare" de "naționaliștii ucraineni".

Prima este pusă în aplicare în locuri precum Kreminna, în regiunile Luhansk și Donețk, cunoscute colectiv sub numele de Donbas, care erau deja controlate parțial de separatiști din 2014, afirmă analistul politic Aleksey Kushch, cu sediul la Kiev.

"Ei folosesc tactica pământului pârjolit aici, o populație mare este văzută ca o povară socială inutilă", a declarat el pentru Al Jazeera.

Moscova preferă să trimită locuitorii mai tineri din Donbas în Rusia pentru a repopula regiunile sale cu natalitate scăzută, economii locale proaste și alcoolism și criminalitate excesive.

Mai mult de un milion de ucraineni au fost "deportați" în Rusia din Donbas, inclusiv din orașul Mariupol, au declarat oficialii ucraineni.

Restaurarea uzinelor și fabricilor din Donbasul ocupat, fostul pilon industrial al Ucrainei, nu prezintă niciun interes pentru Moscova. Rusia are nevoie pur și simplu să declare "eliberarea" zonelor care vor deveni ulterior parte a statelor separatiste care sunt pe deplin dependente de Rusia din punct de vedere economic și politic, a declarat Kușciov.

Cea de-a doua strategie este folosită în zonele pe care Rusia intenționează să le dețină direct - și anume, regiunile sudice Herson și Zaporijia, precum și în părți din regiunea nord-estică Harkov, adiacente frontierei rusești.

"Există încercări de a crea loialitate... se plănuiesc "referendumuri" fictive" pentru a declara "hotărârea" locuitorilor lor de a se alătura Rusiei, a declarat analistul Kushch.

"Ei îi ajută pe oameni în liniște, cu calm. Se poate lua cât mai multă făină, cereale, zahăr, toate în saci. Dacă nu ar fi fost ei, ar fi fost foamete", a declarat pentru Al Jazeera Halyna, o locuitoare pro-Kiev din Herson.

Miercurea trecută, oficialii numiți de Kremlin în Herson au declarat că pregătesc un "referendum" pentru a se alătura Rusiei.

Între timp, o a treia strategie este folosită în zonele în care Rusia nu a încercat să creeze loialiști și s-a bazat pe "teroare și crime în masă față de civili", a spus Kushch.

Oficialii ucraineni spun că peste 1.000 de persoane au fost ucise în orașele și satele din nord-vestul, nordul și nord-estul Kievului între sfârșitul lui februarie și începutul lui aprilie, după ce Moscova s-a retras din zonă după ce și-a dat seama că nu va risca lupte de stradă pentru a cuceri capitala.

Mulți civili ar fi fost torturați, violați și împușcați mortal în ceafă.

Un alt motiv pentru care atrocitățile au fost atât de răspândite, crude și arbitrare se datorează narațiunii de pe rețelele de televiziune controlate de Kremlin, care de ani de zile îi prezintă pe ucraineni ca fiind "neonaziști" care aprobă presupusul "genocid" al rezidenților vorbitori de limbă rusă din Donbas.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News