Războiul Uniunii Europene cu pesticidele pune fermierii într-o poziție dificilă. Argumentele pro și contra reducerii utilizării cu 50% până în 2030

În vara lui 2022, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă care, printre altele, prevede o reducere a utilizării şi riscurilor pesticidelor chimice cu 50% până în 2030.

Propunerea Comisiei Europene s-a lovit de rezistenţa mai multor state-membre. În timp ce unele au recunoscut importanţa măsurilor pentru protejarea mediului, altele au tras un semnal de alarmă cu privire la impactul asupra agriculturii lor şi asupra securităţii alimentare europene pe ansamblu.

Cu toate acestea, europarlamentarul ecologist Sarah Wiener face presiuni pentru norme şi mai stricte într-o dispută cu privire la o reducere semnificativă a utilizării pesticidelor în agricultura europeană. Într-o raport, Sarah Wiener a propus, printre altele, noi taxe pentru pesticide, o reducere şi mai puternică a pesticidelor deosebit de periculoase şi o interdicţie completă a chimicalelor în zonele foarte sensibile. De exemplu, Wiener a propus ca interdicţia să includă unele excepţii pentru pesticidele organice.

Vor predomina ambiţiile Comisiei Europene privind protejarea mediului în raport cu îngrijorările la nivelul UE cu privire la impactul negativ asupra sectorului agricol şi securităţii alimentare europene?

Croaţia are o opinie favorabilă, dar vrea ţinte specifice fiecărei ţări cu privire la reducerea pesticidelor

Ministerul Agriculturii din Croaţia a anunţat că este necesară o accelerare şi o facilitare a procesului de înregistrare a produselor alternative de protejarea plantelor la nivelul UE şi introducerea pe piaţă a produselor de protejare a plantelor care conţin substanţe active biologic, pentru care este oferit sprijin financiar statelor membre.

De asemenea, Ministerul Agriculturii din Croaţia consideră că reglementările ar trebui să prevadă o metodologie comună pentru toate statele-membre, pe baza căreia Comisia Europeană ar urma să calculeze progresele lor şi să le compare cu media UE. Pe baza acestor date, ar urma să fie stabilite obiective naţionale de reducere a utilizării pesticidelor pentru fiecare stat-membru. Ţintele cantitative naţionale pentru reducerea utilizării pesticidelor ar urma să fie incluse în planul naţional de acţiune pentru o utilizare sustenabilă a pesticidelor.

Mai mult, Croaţia crede că este necesar să fie încurajată tranziţia la metode de protecţie alternative şi mai sustenabilă, de exemplu să fie încurajată cercetare în acest segment, să fie asigurată disponibilitatea de agenţi biologici şi să fie întărit sprijinul financiar la nivel UE pentru investiţii suplimentare în metode sau mijloace alternative.

Solicitări privind implementarea unor analize de impact specifice fiecărei ţări cu privire la o utilizare mai redusă, dar mai strictă, a pesticidelor chimice, au venit şi din partea altor state membre, care cred că executivul comunitar nu ar trebui să pună la comun toate sectoarele agricole naţionale.

În centru sunt îngrijorările cu privire la securitatea alimentară

Cu privire la acest subiect, Slovenia se opune intrării în vigoare a reglementărilor cu privire la utilizarea sustenabilă a pesticidelor sau produselor pentru protecţia plantelor, în principal pentru că acestea nu ţin cont de diferenţele între sectoarele agricole ale statelor membre. Fermierii sloveni, care la finele lunii martie au organizat proteste masive, au cerut Guvernului să respingă reglementările. Potrivit fermierilor, propunerea executivului comunitar este "catastrofală", deoarece suprafeţele pe care ar urma să se aplice în Slovenia acoperă jumătate din ţară şi 40% din terenurile arabile.

În timpul negocierilor, Slovenia a propus implementarea unei metodologii diferite, una care să ţină cont cât contribuie fiecare ţară la media europeană în termeni de utilizare a produselor de protecţie a plantelor. Printre cei care s-au opus unei reduceri drastice a utilizării pesticidelor este europarlamentarul Franc Bogovic, Grupul PPE. Acesta a prezentat o serie de amendamente pentru a revizui regulamentul Comisiei şi a reduce ţinta avută în vedere de executivul comunitar. De asemenea, Franc Bogovic a cerut ca în fiecare ţară să fie efectuată o analiză de impact a propunerii de regulament asupra securităţii alimentare, susţinând că, în forma actuală, regulamentul ar pune în pericol securitatea alimentară a ţărilor membre.

În Germania, propunerea Comisiei i-a făcut pe fermieri să iasă în stradă şi să demonstreze cu aproximativ 200 de tractoare la Bonn. Europarlamentarii germani din cadrul alianţei CDU/CSU şi-au exprimat înţelegerea faţă de doleanţele fermierilor. De asemenea, europarlamentarul Norbert Lins a criticat intenţia de a interzice complet pesticidele în anumite zone protejate.

Accentul pe condiţiile individuale din fiecare ţară

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) susţine că metodologia pentru ţintele de reducere a pesticidelor ar trebui să se bazeze în continuare pe gradul de utilizare şi pe risc şi să ţină seama de mediile agricole specifice fiecărei ţări, de realizările istorice şi de diferitele puncte de plecare pentru fiecare stat membru.

"România, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, consideră că propunerea de regulament cu privire la utilizarea sustenabilă a produselor de protecţie a plantelor, concepută de Comisia Europeană, trebuie să dea prioritate securităţii alimentare şi siguranţei cetăţenilor europeni în raport cu ambiţiile protejării mediului", a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Italia, împreună cu majoritatea statelor membre, a cerut Comisiei date suplimentare pentru a analiza impactul pe care l-ar avea asupra producţiei propunerea de a înjumătăţi utilizarea pesticidelor până în 2030. Cu privire la reducerea pesticidelor "trebuie să demarăm o discuţie serioasă şi să efectuăm cercetării" astfel încât "reducerea pesticidelor să corespundă cu acţiuni pentru a le înlocui", a declarat ministrul italian al Agriculturii, Francesco Lollobrigida cu ocazia consiliului european din luna decembrie 2022.

Încă din momentul în care Comisia Europeană şi-a prezentat propunerea iniţială, în vara anului trecut, Spania şi-a exprimat rezerve faţă de ideea reducerii utilizării pesticidelor chimice până în 2030. Guvernul spaniol a cerut ca fermierii să dispună de suficiente alternative la aceste pesticide înainte de implementarea noii restricţii. În plus, ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas, a susţinut nevoia de a face protejarea mediului compatibilă cu activitatea economică în agricultură, care este un sector cheie pentru multe zone rurale din Spania.

Serbia intenţionează să îşi armonizeze legislaţia cu regulile UE privind pesticidele

În Serbia, care este ţară candidată la aderarea la UE încă din 2008, fermierii care utilizează stimulente din fondurile de pre-aderare semnează un contract în care se angajează să respecte toate standardele UE la fermele lor, astfel încât utilizarea pesticidelor, cantităţile, metoda de aplicare, depozitarea şi gestionarea deşeurilor sunt monitorizate. Obiectivul este acela de a-i face pe toţi fermierii să respecte aceste standarde astfel încât să poată fi obţinută o imagine corectă a cantităţii de pesticide care este utilizată şi a modului cum sunt utilizate pesticidele.

"Lista preparatelor permise nu este încă armonizată în proporţie de 100% cu UE, lucru pe care îl vizăm, şi în fiecare an un anumit număr de preparate sunt scoase de pe listă", a declarat Milenko Jovanovic de la Asociaţia tinerilor fermieri din Serbia. "Obiectivul este să fim complet armonizaţi cu UE în aproximativ trei până la cinci ani însă faptul că armonizarea va fi însoţită de noi restricţii va avea un efect negativ asupra atitudinii fermierilor pentru că va face producţia lor mai scumpă şi mai dificilă. Fiecare an este mai dificil în termeni de protecţie a culturilor", a subliniat Jovanovic, scrie Agerpres.

Problema pesticidelor în UE. Emil Dumitru (PNL): Europa riscă să devină importator de mâncare

În cadrul unui interviu pentru DC News, Emil Dumitru, deputat PNL, a vorbit despre problema pesticidelor din Uniunea Europeană, a cărei reformă riscă să distrugă sistemul agricol și să facă UE dependentă de importul de mâncare:

„Reforma pe ce înseamnă reducerea utilizării produselor de protecția a plantelor e ca într-o farmacie. Dacă se închid toate farmaciile și ne îmbolnăvim, vom apela doar la leacuri băbești și vedem care scapă dintre noi. Este anormal. La fel și cu sănătatea plantelor.

La nivel european avem puțin peste 80 de substanțe active de protecție a plantelor, iar România e printre statele cele mai prietenoase cu mediul și utilizează undeva la 0,7 kilograme pe hectar substanțe active, față de alte state care utilizează 6-7 kilograme. Faptul că avem un raportor din Germania, care face agricultură bio și care are o nișă de consumator, eu spun că dacă nu suntem atenți, cu o reducere de 80%, propusă de acest raportor, practic înseamnă că România să mai utilizeze doar vreo 100 de grame de substanțe active în tratamentul fitosanitar. Asta ne scoate total din capacitatea de a fi competitivi în piața europeană.

Sigur că cei cu 7 kilograme, care astăzi, teoretic, ar trebui să fie sancționați, pentru că utilizează în exces produse de protecție a plantelor, vor mai rezista în piață, ceea ce nu mi se pare în regulă ca abordare. Eu am mare încredere în europarlamentarii noștri, în special în domnul Daniel Buda și doamna Carmen Avram - și nu ascund faptul că am o relaționare foarte bună cu ei - să poată să convingă și alte state membre să facem un blocaj pe subiectul ăsta, deoarece, în caz contrar, Europa, din net exportator de valoare adăugată în industria alimentară să devină importator de mâncare, ceea ce e foarte tragic. Practic, și fermierii își vor pierde încrederea în Comisia Europeană, că nu ne duce într-o direcție conform așteptărilor celor din agricultură. Euroscepticismul se poate naște și din astfel de abordări total neserioase“, a precizat deputatul PNL Emil Dumitru.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News