Reacții după respingerea lui Cărtărescu din Academia Română. Bogdan O. Popescu, Gabriel Liiceanu, Andrei Caramitru, Vasile Bănescu și Oana Pellea, în spatele scriitorului

Mircea Cărtărescu s-a aflat la un sigur vot pentru a fi admis ca membru corespondent al Academiei Române. El a obținut doar 73 din cele 74 de voturi necesare accederii în cea mai prestigioasă instituție științifică din România.

Joi seară, scriitorul și-a lansat, la Miercurea-Ciuc, traducerea în maghiară a volumului „Nu striga niciodată ajutor“ - „Ne kiáltsd sohasem segítség“. Evenimentul a avut loc în incinta Primăriei Miercurea-Ciuc în prezenţa a numeroşi cititori, atât de limba maghiară, cât şi de limba română. Evenimentul a fost organizat de Hajdu Áron, directorul editurii Bookart, care a declarat că este o onoare să îl aibă oaspete pe Mircea Cărtărescu, despre care a precizat că e „cel mai de seamă reprezentant al literaturii române“.

„Este singura traducere de până acum a acestei cărţi. Nu există în lume nicio altă traducere. Eu însumi am ezitat să autorizez câteva dintre ele, dar pe aceasta am primit-o cu cea mai mare bucurie. Pentru că este o traducere în limba maghiară. Eu sunt un mare admirator al culturii şi al literaturii maghiare. Aşa cum le povesteam prietenilor mei, am avut bucuria să cunosc câţiva mari, mari scriitori maghiari contemporani. (...) De aceea, să fiu tradus în maghiară este pentru mine un privilegiu“, a spus Mircea Cărtărescu, citat de Agerpres.

Într-un mesaj postat pe Facebook, Bogdan O. Popescu a precizat că „Mircea este cel mai important scriitor român, ca impact internațional cel puțin, dintotdeauna”, în timp ce Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a opinat că „a refuza cu ură proletară, în anul 2025, intrarea în rândul membrilor Academiei Române a celui mai apreciat, tradus și premiat scriitor român actual, Mircea Cărtărescu, dezvăluie fața unei generice creaturi pe care unii o credeau dispărută și descompusă în huma ultimilor 35 de ani licheaua apărută din bezna morală a comunismului, licheaua frustrată, ranchiunoasă, abrutizată, oarbă la valoare și admirație, dar roasă de pofta parvenirii în sfere înalte, chiar până sub cupola unei foste venerabile instituții care a primit-o în ea“.

„Din cauza efectelor radiale ale prezenței acestei creaturi cu îngrijorător statut public de „nemuritor”, numărul celor mai valoroși oameni de cultură din România (va) crește exclusiv în afara spațiului îmbâcsit de ultranaționalism post-ceaușist și otrăvit de ura față de autentica libertate, alteritate, europenitate și regalitate intelectuală. „Forma fără fond” nu doar că ne urmărește și pustiește, ci ne și depășește, așteptându-ne rânjind în viitorul proxim și probabil de aur al acestei țări triste, pline de umor și umori“, a scris Bănescu.

Cunoscutul scriitor Bogdan O. Popescu a mai remarcat că „este posibil ca Breban să nu aibă înțelepciunea necesară pentru a judeca din perspectiva instituției și pentru a recunoaște importanța internațională a lui Cărtărescu”, făcând referire la scriitorul Nicolae Alexandru Breban, care a precizat despre Cărtărescu faptul că „e un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române”.

De asemenea, filosoful Gabriel Liiceanu se întreabă dacă „n-ar fi mai bine să desfiinţăm întâi această adunătură incertă iscată din volbura istoriei trecute şi prezente şi să facem în loc una nouă ca apa neîncepută?“.

„De ce ar vrea cineva să facă parte dintr-o Academie condusă de un istoric care, pe urmele naţionalismului kitsch ceauşist, crede că îţi slujeşti ţara transformând istoria în mitologie? Care perpetuează acea versiune a istoriei menită să blocheze orice reformă a predării ei în şcolile româneşti? Care crede că discutarea în licee a grozăviilor secolului 20, comunismul şi holocaustul, echivalează cu «expediente şi cârpeli»?“, a spus Liiceanu pentru Spotmedia.

Și economistul Andrei Caramitru a comentat scandalul izbucnit în jurul intrării scriitorului Mircea Cărtărescu în rândurile academicienilor români. El a lansat un atac la adresa academicianului Nicolae Breban, - „un sinistru comunist și turnător - a fost membru al CC al PCR - coleg la academie cu analfabeta codoi Lenuța Ceaușescu

„Bătrânii monștri care încă sunt printre noi. Azi - tov. Breban de la Academie, unul din cei care s-au opus violent acceptării lui Cartarescu, cel mai mare scriitor român în viață. În trecut - a zis în academie că Liiceanu și Patapievici ar trebui impușcați (!!), că sunt haimanale și derbedei. Îl înjură și pe Manolescu și pe Plesu - nu scapă nimeni. Zicea acum deja mulți ani că toți aceștia sunt “oamenii lui Soros” care imprimă o direcție nihilistă, globalistă “culturii neamului și poporului”“, a scris Andrei Caramitru.

Ana Blandiana a precizat că respingerea lui Cărtărescu reprezintă „o pată de neșters pe obrazul Academiei (...), o revărsare de ură, invidie și frustrări”, în timp ce Oana Pellea a scris că „ Mircea Cartarescu este, la loc de cinste, in Patrimoniul cultural Național si Universal”.

„Primit sau nu în Academie, Cărtărescu rămâne același scriitor, dar pata respingerii lui de pe imaginea Academiei, nu se va șterge.”, a declarat Ana Blandiana.

Într-un interviu acordat GPS Cultural, la Radio România Cultural, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a opinat în favoarea admiterii lui Mircea Cărătărescu în instituția pe care o conduce, spunând că „pentru prestigiul instituției și, deopotrivă, pentru prestigiul scriitorului Mircea Cărtărescu, ar fi bine să fie membru în Academia Română”.

„Dacă 73 de membri ai Academiei Române l-au votat, înseamnă că opinia majorității este pentru primirea domniei sale. Însă regula impune două treimi, iar el a obținut doar 73 de voturi din cele 74 necesare…așa a vrut soarta, ăsta a fost destinul”, a explicat Ioan Aurel Pop.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News