EXCLUSIV  Recensământ 2022, răspunsurile INS la controversele momentului. ”Urmează a treia etapă”

Recensământul s-a încheiat așa cum a început: controversat! Bogdan Drăghia, purtător de cuvânt al recensământului, ne-a răspuns la o serie de întrebări, ca urmare a încheierii recensământului. În urma ultimei zile de recenzare, INS ne-a anunțat că s-a atins un procent de 95% la recenzare. Dar, am fost lămuriți apoi, că procentul este din ținta estimată. În plus, deși recensământul s-a încheiat, aflăm de la INS că urmează a treia etapă de colectare. Din răspunsuri, mai aflăm că recensământul și-a atins ”cu siguranță” scopul, în această afirmație raportându-ne la procentele din alte state, la modul general. Totodată, în momentul încheierii recenzării, am mai aflat, așa cum se și arată în răspunsurile de mai jos, că românii din diaspora, care stau de mai bine de un an în afara țării, în ciuda domiciliului în țară, nu sunt luați în considerare, asta deși sunt cetățeni români, ce au domicilii în România, investesc aici în locuințe de exemplu, trimit bani acasă. Pe baza principiului ”aceștia vor fi însă incluși în recensămintele țărilor în care au reședința pentru o perioadă mai mare de 12 luni” ne dăm seama, în baza reciprocității, că și străinii care stau de 12 luni în România ar fi trebuit să se recenzeze în țara noastră. Cât cu privire la românii nerecenzați, la care recenzorii nu au ajuns, asumarea este în curtea primăriilor. 

Redăm, integral, întrebările și răspunsurile primite: 

1. Înțelegem că s-au recenzat/au fost recenzate 18.150.000 de persoane, reprezentând 95% din populația rezidentă. La ce cifre ne raportăm când stabilim acest procent și când au fost acestea ultima oară actualizate? 

La finalul zilei de 31 iulie 2022 erau recenzate 18,15 milioane de persoane, reprezentând 95,4% din 19.023.542 persoane, populaţia ţintă estimată la 1 decembrie 2021, momentul de referinţă al recensământului.

2. Ce se întâmplă cu cei 5% nerecenzați, luând în cacul obligativitatea recenzării? 

În comunicatul de presă transmis pe 1 august 2022 de către INS,  se specifică faptul că după încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, „(…) se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Prin urmare, pentru INS urmează a treia etapă de colectare a datelor, ce vor fi întregite prin metode statistice, conform art. 9 din OUG 19/2020, etapă în care se vor avea în vedere şi persoanele care nu au fost recenzate.

3. Și-a atins recensământul scopul, având în vedere persoanele nerecenzate? Care ar fi atunci acesta?

Recensământul și-a atins cu siguranță scopul. Nu există în prezent o țară în care numărătoarea populației să fie 100% la un recensământ. Așa cum a fost descris mai sus pentru persoanele care nu se găsesc în fișele de recensământ există diferite metode statistice de colectare a datelor statistice pentru operația de întregire a acestor informații și definitivarea recensământului.

4. În ce vor consta rezultatele? Ce se analizează?

RPL runda 2021 are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale naţionale şi europene, sub forma unor indicatori statistici, în condiţii de calitate, privind numărul şi distribuţia teritorială a populaţiei rezidente, a structurii demografice şi socio-economice, a celei confesionale, date referitoare la gospodăriile populaţiei, precum şi la fondul locativ, condiţiile de locuit ale populaţiei şi clădirile în care se situează locuinţele.

5. Cum vor fi incluși în rezultate românii din diaspora? 

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 are ca obiect al recenzării persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România; persoanele cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni. Prin urmare, românii din diaspora care au reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mare de 12 luni nu fac parte din populaţia rezidentă a României, deci nu fac obiectul recenzării. Aceștia vor fi însă incluși în recensămintele țărilor în care au reședința pentru o perioadă mai mare de 12 luni.

6. Cine-și asumă răspunderea pentru persoanele nerecenzate pe motiv că recenzorii nu au ajuns la domiciliile acestora? Înțeleg că mai aveau și alte variante, însă și aceasta ar fi trebuit să fie una dintre ele.

La nivel naţional, au fost stabiliţi un număr de peste 20.000 de recenzori, care ar fi fost suficienţi pentru desfăşurarea în condiţii optime a recensământului. Obligaţia de a recruta şi coordona aceşti recenzori a revenit primărilor, comisiile locale de recensământ fiind conduse, conform reglementărilor legale, de primari. A existat însă o lipsă de recenzori, astfel încât o parte a populaţiei care nu s-a autorecenzat nu a fost vizitată la domiciliu. Tocmai de aceea INS a avut iniţiativa de a înfiinţa punctele de recenzare fixă. 

Citește și: Recensământ 2022: Întregul proces a costat 9 milioane de euro, 4 milioane de lei doar promovarea

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News