Recensământul, la final. A fost un eşec?
Recensământul populației se încheie duminică, 31 iulie, după ce INS a prelungit deja de două ori perioada de recenzare. Însă marile orașe tot sunt cu mult sub media națională, care a ajuns la peste 90 la sută populație recenzată. Cele mai mari probleme sunt în Iași, București și Timișoara, dar și în județul Ilfov. În Iași de exemplu, doar 66% din populație s-a autorecenzat sau a acceptat să răspundă la întrebările recenzorilor.
Prima etapă a început în 14 martie și s-a încheiat în 31 mai, după o prelungire de două săptămâni. Aproape 9 milioane de chestionare cu CNP unic au fost validate, aproximativ 45% din populația țintă de 19 milioane de locuitori. A urmat apoi recenzarea față în față, proces care a decurs lent, astfel încât au fost înființate centre de recenzare față în față. În unele din acesta, precum Sectorul 2 din capitală, situația a devenit pe alocuri dramatică, cu oameni așteptând ore în șir pentru recenzare. Până duminica trecută, în București, rata de recenzare nu atinsese 70% din populația estimată de 1,8 milioane de locuitori. Județul Timiș avea o rată de recenzare de sub 75% până în 20 iulie, iar județul Iași de doar 80%. Și celelalte județe cu reședințe mari de județ, Cluj, Constanța sau Brașov erau sub media națională a recenzării.
Din 14 martie și până în 27 iulie au fost recenzate aproape 17,5 milioane de persoane, mai puțin cu 1,5 milioane din populația țintă estimată de INS la 1 decembrie 2021 - data de referință a recensământului. Deși recensământul a beneficiat de un buget total de aproximativ 80 de milioane de euro, reprezentanții INS menționat recent că platforma de recenzare a fost pusă la dispoziție gratuit de Banca Mondială, fiind realizată în cadrul unui proiect cu finanțare europeană.
La recensământul din 2011, au fost recenzați 19 milioane de locuitori, însă în doar zece zile. Populația oficială raportată conform datelor finale ale Recensământului a fost însă de 20 de milioane de locuitori, 1 milion de persoane fiind luate în calcul pe baza datelor agregate de la instituții. Situația cea mai delicată de la recensământul actual este în localitățile cu un procent mare al locuitorilor ale căror date trebuie obținute de la diverse instituții. De exemplu în cazul capitalei, dacă rata finală de recenzare va fi de 75%, rezultă că nu mai puțin de 450.000 de locuitori, din populația țintă de 1,8 milioane, vor trebui agregați din date instituționale. Singurele date care nu vor putea fi agregate din alte surse sunt cele referitoare la etnie, limba maternă și religie, care se vor raporta strict la datele strânse direct de la cetățeni, inclusiv prin autorecenzare.
De ce a eşuat recensământul?
Semi-eșecul recensământului actual este explicat atât de neîncrederea în creștere a românilor în instituții ale statului, dar și de faptul că nu a fost transformat într-un obiectiv prioritar pentru țară, a declarat recent pentru Europa Liberă sociologul Gelu Duminică, cadru universitar la Facultatea de Sociologie a Universității București. „Nu s-a făcut o informare corectă, partidele nu au stat de vorbă între ele, nu a existat un program național, un obiectiv național pe asta”, a spus Gelu Duminică. Lipsa recenzorilor, introducerea în premieră a recenzării online dar și a colectării datelor cu tabletele, respectiv teoriile consiprației sunt motivele pentru care Recensământul 2022 nu a decurs conform așteptărilor până la capăt, susțin la rândul lor reprezentanții INS.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
