Record de inflație în zona euro. Rata anuală a crescut până la 8,9% în luna iulie
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în luna iulie, ceea ce menţine presiunile asupra Băncii Centrale Europene să opteze pentru o nouă majorare semnificativă a costului creditului în luna septembrie, transmite Reuters.
Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 8,9% în luna iulie 2022, depăşind precedentul maxim istoric de 8,6% înregistrat în luna iunie. Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 8,6%.
La fel ca şi în lunile precedente, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de două cifre, cu o majorare 39,7%, mai mică totuşi faţă de avansul de 42% înregistrat în luna iunie, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 9,8%, după o creştere de 8,9% în luna iunie. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea până la 5%, la 4,6% în luna iunie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Estonia (22,7%), urmată de Letonia (21%) şi Lituania (20,8%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Malta (6,5%) şi Franţa (6,8%).
Separat, Eurostat a dat publicităţii şi o serie de date care arată că economia zonei euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul al doilea al acestui an, cu un avans de 0,7% faţă de trimestrul precedent. Aceste date sugerează că deşi războiul din Ucraina continuă să umfle preţurile în cele 19 ţări care au trecut la moneda unică, totuşi nu a oprit încă economia. După un avans al PIB de 0,5% în primele trei luni ale anului, economiştii se aşteptau la o încetinire semnificativă în al doilea trimestru al acestui an. Însă datele surprinzătoare publicate vineri de Eurostat arată că activitatea economică a fost stimulată de evoluţia bună a serviciilor turistice, graţie ridicării restricţiilor care aveau legătură cu pandemia.
În ritm anual, Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat un avans de 4% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Economiştii intervievaţi de Reuters mizau pe o creştere de 0,2% de la un trimestru la altul şi pe un avans de 3,4% în ritm anual.
Chiar dacă Germania, cea mai mare economie din zona euro, a înregistrat o performanţă sub aşteptări în trimestrul aprilie-iunie, în condiţiile în care PIB-ul său a stagnat, Franţa a depăşit aşteptările cu un avans de 0,5% de la un trimestru la altul, în timp ce economiile Italiei şi Spaniei au înregistrat creşteri surprinzătoare de 1%, respectiv 1,1%.
Imediat după publicarea acestor date, moneda euro s-a apreciat cu 0,2% până la 1,0219 dolari, în timp ce indicele bursier pan-European Stoxx 600 a crescut cu 0,8% până la 436,36 puncte, scrie Agerpres.
Cum să faci față anxietății cauzate de nesiguranța veniturilor
Un nou sondaj al Asociației Americane de Psihiatrie (APA) arată că anxietatea cu privire la inflație și pierderea veniturilor este în creștere în rândul oamenilor. Sondajul indică faptul că anxietatea legată de COVID scade pe măsură ce stresul legat de determinanții sociali, cum ar fi nesiguranța veniturilor, crește.
Conform rezultatelor sondajului lunar al Asociației Americane de Psihiatrie (APA) Healthy Minds, aproape 90% dintre rezidenții din Statele Unite raportează că se simt anxioși sau foarte îngrijorați de inflație, o creștere cu 8 puncte procentuale față de luna precedentă.
Cu inflația la un nivel maxim din ultimii 40 de ani, sondajul APA a mai arătat că peste 50% dintre americani sunt îngrijorați de o potențială pierdere a veniturilor.
”Healthy Minds Monthly ne arată că economia pare să fi înlocuit COVID-ul ca un factor major în anxietatea de zi cu zi a americanilor”, a declarat președintele APA, Rebecca Brendel.
Sondajul a fost realizat între 18 și 20 iunie 2022 și a intervievat puțin peste 2.000 de adulți din SUA.
”Dacă te uiți la măsurile științifice ale stresului social sau vulnerabilității sociale, factorii care sunt asociați cu un risc crescut de apariție a bolii sunt toți afectați de stresul financiar”, a declarat dr. Timothy B. Sullivan, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Staten Island.
Potrivit lui Sullivan, atunci când oamenii simt o pierdere a controlului asupra lucrurilor care sunt importante în viața lor de zi cu zi, nu numai că provoacă suferință psihologică, dar în timp, ar putea avea și efecte adverse asupra sănătății lor fizice, potrivit Healthline.
”Studiul recent al APA Stress in America a constatat că 72% dintre americani au raportat că se simt stresați de bani”, a declarat Carmen Nicole Katsarov, director executiv la Behavioral Health Integration la CalOptima din Orange County, California.
”Când cineva are o scădere a capacității de a-și permite lucrurile de bază legate de viață, cum ar fi mâncarea și locuința”, a spus ea, ”poate duce la sentimente de disperare și deznădejde care pot crește probabilitatea unei afecțiuni mintale grave, mai ales atunci când cineva nu poate vedea o cale de ieșire din situația lui.”
Katsarov a adăugat că acest lucru a fost asociat cu o creștere a gândurilor sau acțiunilor de suicid.
”Stresul cronic poate afecta toate domeniile vieții cuiva, inclusiv stima de sine, munca și relațiile personale”, a spus ea. (VEZI CONTINUAREA AICI)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
