Marșul „Împreună pentru Siguranța Femeilor” a strâns un număr record de manifestanți, astăzi, în toată țara.
Publicitate
„Anul acesta a fost a 10-a ediție a marșului „Împreună pentru siguranța femeilor”. A fost și cea mai mare și cel mai vizibilă. Dacă în anii trecuți au ieșit câteva mii de persoane, până la 2-3 mii, anul acesta estimăm că în toată țara au fost undeva la 10 mii de persoane care au ieșit să ceară mai multe măsuri pentru siguranța fetelor și a femeilor. Ne-am întâlnit la Teatrul Național București, unde am ținut o serie de discursuri despre diferite forme de violență cu care femeile se confruntă, de la violența sexuală, la violența împotriva femeilor din comunitatea queer, până la abuzurile sexuale care au loc în universități. Apoi am plecat în marș către Piața Universității, iar pe drum am scandat mesaje de solidaritate față de victimele violenței sexuale și violenței domestice, dar și de încurajare și de împuternicire a femeilor.
Pentru noi este o oportunitate de a spune statului că ne-am săturat să fim ignorate, că ne-am săturat ca victimele violenței domestice și a violenței sexuale să nu aibă parte de sprijin, să nu aibă parte de finanțări adecvate pentru a reuși măcar să depășească trauma și să se vindece după aceste abuzuri prin care au trecut. Abuzuri pe care statul ar fi putut să le evite sau să le prevină prin diferite măsuri, de la educație sexuală, legi mai bune, până la măsuri mai bune inclusiv la nivel local. Câteva din victoriile pe care noi le-am obținut, ca rețea din care fac parte peste 20 de organizații, sunt introducerea vârstei de 16 ani pentru consimțământ în faptele sexuale cu un minor, pedepse împotriva pornografiei ca formă de răzbunare (revenge porn), legea privind prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale la locul de muncă, eliminarea testelor de virginitate, introducerea brățărilor electronice, introducerea ordinului de protecție provizoriu.
Sunt doar câteva dintre reușitele pe care noi le-am obținut, pentru că atât ca organizații, cât și ca cetățeni, am reușit să ne solidarizăm și să spunem că vrem ca fetele și femeile din România să fie în siguranță. Vrem ca statul să ofere măsuri cu adevărat utile și în practică pentru toate victimele care trec în astfel de abuzuri și că vrem fapte reale, nu doar vorbe goale”, a precizat Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen, din partea Centrului Filia.
FOTO: Ilinca Ignătescu
„Vrem să ne arătăm solidaritatea față de toate fetele și femeile care au supraviețuit unei forme de violență sexuală – viol, agresiune sexuală, căsătorie forțată, hărțuire sexuală, cyberbullying, pornografie din răzbunare, exploatare sexuală sau orice alte forme de violență de natură sexuală – și să strigăm împreună ”Nu ești singură! Nu e vina ta!”.
Agresorii sexuali sunt singurii vinovați pentru faptele lor! Vrem ca ei să răspundă în fața legii și să fie sancționați pe măsura gravității faptelor lor. Vrem ca supraviețuitoarele violenței sexuale să aibă încredere în justiție și să denunțe nedreptățile, însă acest lucru va fi posibil doar atunci când vor fi eliminate prejudecățile rasiste, clasiste și sexiste din practicile polițiștilor, procurorilor și judecătorilor. Ne dorim ca fiecare persoană să fie crezută și tratată cu profesionalism, indiferent de orientarea sa sexuală sau identitatea de gen.
Ieșim la marș pentru a promova o cultură a respectului și a consimțământului, în care învățăm să respectăm limitele celor din jur, să prețuim egalitatea de gen și diversitatea oamenilor. Vrem ca fiecare fată și fiecare femeie care a trecut printr-un act de violență sexuală să fie crezută, sprijinită și tratată cu demnitate și respect.
Vrem să aducem la lumină acele experiențe de violență sexuală despre care nu se vorbește și sunt ignorate de autorități, cum sunt căsătoriile forțate. Căsătoria forțată este o formă de violență care implică încălcări grave ale drepturilor fundamentale și, în special, ale drepturilor femeilor și ale fetelor la integritate fizică, libertate, autonomie, sănătate fizică și mintală, sănătate sexuală și reproductivă, educație și viață privată (Directiva (UE) 2024/1385).
Deși intervenția ar trebui să fie o prioritate pentru autorități, de cele mai multe ori decizia de a nu acționa în cazurile semnalate este fundamentată de prejudecăți rasiste. Căsătoriile forțate sunt deseori asociate cu minoritatea romă, iar tradiția este invocată de autoritățil ca să justifice de ce închid ochii în fața unei grave încălcări a drepturilor omului, implicit în fața unei forme de violență sexuală. Ne dorim respect, siguranță și tratament nediscriminatoriu pentru fete și femei, indiferent de etnie! Vrem să strigăm împreună pentru toate fetele și femeile ”Nu ești singură! Nu e vina ta!”.
În timp ce căsătoriile forțate le împing pe fete în afara sistemului de învățământ, pentru altele sistemul de învățământ se transformă în spațiu de abuz, unde profesorii te hărțuiesc și te agresează sexual”, se arată pe site-ul Reţeaua VIF - Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu