Recunoaștere din partea UNESCO pentru un olar: ”O onoare pentru mine”

Olarul Dimitris Kouvdis, care își are atelierul pe malul mării pe insula Lesbos, și care folosește tehnici antice pentru a crea obiecte ceramice a primit recent recunoaștere din partea UNESCO prin includerea obiectelor create în inventarul național al patrimoniului cultural imaterial, informează Reuters.

Dimitris Kouvdis, în vârstă de 70 de ani, și familia sa au păstrat vie o veche tehnică în atelierul lor din apropierea localității Mandamados, odinioară un centru de olărit plin de viață, în timp ce, treptat, metodele lente și minuțioase din trecut au fost în mare parte eclipsate de tehnici industriale.

Ceramica lor este printre ultimele din regiunea mediteranei confecționată din argilă din solul local, folosind un cuptor tradițional care folosește sâmburi de măsline drept combustibil, iar obiectele sunt apoi pictate cu lămâie verde.

”Este o onoare pentru mine”, a spus Kouvdis referindu-se la recunoașterea primită din partea UNESCO.

El a spus că o presă mecanizată poate lucra la o viteză de 10 ori mai mare decât aceea a unui olar individual. ”Nu există continuitate. Nu există spațiu ca metoda (noastră) să continue”.

Cu toate acestea, el confecționează în continuare vase din ceramică pe un teren aflat la malul Mării Egee. ”Înainte de toate, e o pasiune - să încerci să creezi ceva care te împlinește”, a spus el, conform Agerpres.

Ce este UNESCO

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) este una dintre cele 16 agenții specializate din sistemul  Organizației Națiunilor Unite (ONU), constituită la 16 noiembrie 1945 de către un număr de 20 de state care au elaborat Constituția acestui organism. România i s-a alăturat la 27 iulie 1956. În prezent, UNESCO cuprinde 193 de state membre și 11 state asociate. Sediul se află în Paris, Franța.

Misiunea declarată a UNESCO este să contribuie la promovarea păcii și securității în lume prin intermediul educației, științei și culturii, în vederea consolidării cooperării internaționale, respectării drepturilor fundamentale ale omului, fără restricții de rasă, sex, limbă sau religie.
În prezent, Organizația își definește strategia și activitatea în baza a 17 obiective de dezvoltare durabilă cuprinse în Agenda 2030 a UNESCO.

Prezențe românești pe listele Patrimoniului Mondial

România are înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO 9 obiective (7 culturale și 2 naturale):

Biserici din Moldova (1993, 2010):

Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din satul Arbore

Biserica „Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Humor

Biserica „Buna -Vestire” a Mănăstirii Moldovița

Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți

Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava

Biserica „Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii Voroneț

Biserica „Învierea Domnului” a Mănăstirii Sucevița

Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota

Mănăstirea Hurezi, Satul Romanii de Jos, aparținător orașului Horezu, județul Vâlcea (1993)

Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999):

Situl rural Câlnic

Situl rural Prejmer

Situl rural Viscri

Situl rural Dârjiu

Situl rural Saschiz

Situl rural Biertan

Situl rural Valea Viilor

Cetățile Dacice din Munții Orăștiei(1999):

Sarmizegetusa Regia – Grădiștea de Munte

Cetatea dacică de la Costești Cetățuia

Cetatea dacică de la Costești Blidaru

Cetatea dacică Luncani-Piatra Roșie

Cetatea dacică de la Bănița

Cetatea dacică de la Căpâlna

Centrul Istoric Sighișoara (anul înscrierii 1999)

Biserici de lemn din Maramureș (anul înscrierii 1999):

Biserica “Intrarea în Biserica Maicii Domnului” (Bârsana)

Biserica “Sfântul Nicolae” (Budești)

Biserica “Sfânta Paraschiva” (Desești)

Biserica “Nașterea Maicii Domnului” (Ieud-Deal)

Biserica “Sfântul Arhanghel” (Plopiș)

Biserica “Sfânta Paraschiva” (Poienile Izei)

Biserica “Sfântul Arhanghel” (Rogoz) 

Biserica “Sfântul Arhanghel” (Surdești)

Peisajul cultural minier Roșia Montană (anul înscrierii 2021)

Delta Dunării (1991)

Păduri seculare și virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei - proprietate transfrontalieră în 12 țări (anul înscrierii pădurilor din România: 2017).

În plus, Peisajul cultural minier Roșia Montană este înscris și în Lista Patrimoniului mondial în Pericol (anul înscrierii 2021).  

În Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, România este prezentă cu 7 elemente:

Ritualul Călușului (din 2008)

Doina (2009)

Artizanatul ceramicii de Horezu (2012)

Colindatul de ceată bărbătească (2013), înscriere multinațională cu Republica Moldova

Jocul fecioresc (2015)

Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), înscriere multinațională cu Republica Moldova

practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) - Mărțișorul, înscriere multinațională cu Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

Cel mai recent dosar acceptat de către UNESCO, în martie 2021, spre analizare, în vederea înscrierii în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO este Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News